Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului) este prăznuită în fiecare an la 15 august. Creştin-ortodocşii au câteva obiceiuri populare, amintite de Irina Nicolau în cartea sa "Ghidul Sărbătorilor Româneşti" (Humanitas, 1998).
Sfânta Maria Mare este prăznuită de creştini pe data de 15 august, această zi fiind ziua în care se pomeneşte Adormirea Maicii Domnului sau, mai exact, trecerea sa la cele veşnice.
Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos, informează crestinortodox.ro.
Unii oameni respectă cu sfințenie, pe 31 decembrie, o serie de tradiţii şi superstiţii ca să aibă noroc în următorul an.
Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.
Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, sărbătorită în 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din Anul Nou Bisericesc şi marchează hotarul dintre vară şi toamnă, în tradiţia populară fiind cunoscută ca o zi în care sunt ascultate rugăciunile femeilor ce vor să aibă copii.
Sărbătoarea Paştelui a cultivat în Ardeal, de-a lungul timpului, obiceiuri şi tradiţii specifice românilor, saşilor, maghiarilor şi şvabilor. Există locuri unde se împodobesc brazi.
Cei mai mulţi dintre români alocă câteva sute de lei pentru Paşte. Starea de spirit a populaţiei în preajma sărbătorilor pascale este una de optimism moderat. Românii rămân tradiționaliști în privinţa obiceiurilor pe care le au legate de Învierea Domnului.
Sărbătorile dragostei sunt de import. Am luat Valentine's de la americani şi Dragobetele de la olteni.
Recomandări: