În vechime, în satul tradițional, femeia ocupa un rol important, ea fiind „stâlpu’ casei”. Pe lângă faptul că se îngrijea de creșterea și educarea copiilor, de prepararea hranei, tot ea îi îmbrăca pe toți cei din casă.

Cunoscută și sub numele de Blagoveștenie sau Ziua Cucului, această zi amintește de momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Echinocțiul de primăvară marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic și este momentul din care durata zilei o depășește pe cea a nopții.

Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Pe 2 martie, se lasă sec de brânză.

Se crede că tradiţia Mărţişorului este veche de mii de ani, având origini în ritualurile dacice şi romane. 

Legenda spune că, începând cu 1 martie, Baba Dochia, responsabilă cu aducerea iernii, începe să-şi dea jos din cele 9 cojoace, câte unul în fiecare zi.

Săptămâna Albă, cunoscută și sub numele de Săptămâna Lăsatului Secului, este ultima perioadă de pregătire înainte de începutul Postului Mare al Paștelui.

Pe 24 februarie, românii celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii care marchează, de asemenea, începutul primăverii.

Sâmbătă, 22 februarie, sunt Moșii de iarnă 2025, cu o semnificație deosebită în calendarul ortodox, deoarece ei anunță Duminica Înfricoșatei Judecăți și începutul Postului Mare.