Credincioşii ortodocşi de rit sau stil vechi sărbătoresc Anul Nou la o săptămână după Crăciunul pe rit sau stil vechi, adică în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

Pe 6 ianuarie creștinii sărbătoresc Botezul Domnului. Pe lângă sfințirea apei, această sărbătoare cuprinde și o serie de obiceiuri populare.

Între Anul Nou și Bobotează, preoții „umblă cu crucea”, adică merg din casă în casă pentru a le sfinți și a vesti Botezul Domnului.

În spaţiul carpato-ponto-danubian se cunosc sau au fost depistate, până în prezent, trei începuturi de an: 1 ianuarie (Anul Nou civil), 1 martie (Anul Nou agrar) şi 1 septembrie (Anul Nou bisericesc).

Sfântul Ştefan-Cel Încununat este prăznuit în fiecare an pe 27 decembrie, a treia zi de Crăciun.

"Umblatul cu ursul" este unul dintre cele obiceiurile de Crăciun şi de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi. O ceată de urători veniţi de la Craiova a străbătut joi cartierul Mănăştur.

Tradiția spune că de Ignat se sacrifică porcul din bătătură din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În fiecare an, pe 18 decembrie, creştin-ortodocşii îl prăznuiesc pe Sfântul Daniil Sihastrul, cel care i-a prezis lui Ștefan cel Mare că va domni peste Moldova.

Credincioşii îl prăznuiesc joi, 12 decembrie 2024, pe Sfântul Ierarh Spiridon, despre care se crede că îi apară pe cei care îi cinstesc ziua, trimiţându-le minuni.