În perioada următoare piața imobiliară din România își va schimba tendința de stagnare din ultima perioadă în una de creștere, anticipează experții Băncii Transilvania.
Într-un an în care creșterea economică e demnă de manualele de economie, ne uităm inevitabil spre piața imobiliară, unde există unele dintre cele mai pesimiste estimări.
Valoarea totala a tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca, în anul 2018, a fost de peste 642 milioane de euro, în creştere cu 8% faţă de anul precedent, conform „Ghidului tranzacțiilor imobiliare din Cluj-Napoca”.
Două treimi dintre cele 6.000 apartamente tranzacționate au fost achitate din surse proprii, majoritatea fiind cumpărate în stadiu neterminat.
Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, cere Guvernului PSD să reia construcția de locuințe ANL în oraș, după mai bine de 10 ani. Oferă terenul de pe Valea Gârbăului.
În luna ianuarie, prețurile apartamentelor ofertate la vânzare au înregistrat o ușoară corecție față de luna precedentă, de la 1.506 la 1.452 euro pe mp. Această tendință reflectă o ușoară reașezare a cererii și ofertei, după o lună mai lentă care a fost decembrie.
Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut în noiembrie 2018 cu 4,2% faţă de aceeaşi lună a anului 2017, până la 3.240, declin mai accentuat decât cel înregistrat în luna precedentă, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Piața imobiliară din România dă semne de prăbușire. Vânzările de locuințe au scăzut drastic în mai multe orașe din țară. Nici programul Prima Casă nu îi mai face pe români să cumpere o locuință.
Piaţa imobiliară şi-a revenit progresiv, ajungând la un nivel apropiat celui anterior crizei, iar Cluj-Napoca este cel mai dinamic oraş post recesiune.
"Capitala" Transilvaniei este singurul mare centru regional din țară în care apartamentele sunt mai scumpe acum decât în urmă cu un deceniu, la o diferență de 13,6% față de trimestrul II din 2008.