Antivaccinismul și dezinformarea, o problemă tot mai mare. Chirurgul oncolog Achimaș-Cadariu: „Noi ne luptăm cu consecințele”

Chirurgul și oncologul Patriciu Achimaș-Cadariu a vorbit despre curentul antivaccinist, dezinformare și consecințele acestor fenomene asupra sănătății.

Medicul Patriciu Achimaș-Cadariu a vorbit despre aceste fenomene, vineri, la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca, în cadrul mesei rotunde „Parteneriat local pentru screeningul cancerului de col uterin”, organizată prin proiectul CLARA.

Achimaș-Cadariu a fost întrebat de unde crede că vine neîncrederea tot mai mare în vaccinare și prevenție, într-un moment în care inclusiv informațiile medicale false ajung cu mare ușurință la public prin intermediul rețelelor sociale. Medicul a răspuns că fenomenul are mai multe cauze și că nu poate fi pus exclusiv pe seama unui singur factor.

„Mi-ar fi foarte ușor să vă răspund cu rezultatul testelor PISA, dar nu cred că e doar acesta”, a spus Achimaș-Cadariu.

El consideră că problema pornește și de la un fond educațional în care copiii ajung să fie tot mai îndepărtați de știință și de capacitatea de a înțelege informațiile medicale.

„Sigur că vine pe un fond în care educația a luat-o pe o cale probabil mai puțin bună, cu influențe care, cu siguranță, îndepărtează și mai mult copiii de știință și de capacitatea de a înțelege unele lucruri”, a explicat chirurgul.

Peste acest fond s-au suprapus, în opinia sa, pandemia de COVID-19 și mesajele antivacciniste.

„Noi ne luptăm cu consecințele”

Achimaș-Cadariu a subliniat însă că proiectul CLARA (detalii aici) nu este un program de vaccinare, ci unul de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin. În același timp, el a explicat diferența dintre prevenirea infecției și depistarea consecințelor acesteia.

„Lupta cu virusul se face prin vaccinare, deci ai lupta cu virusul. Noi ce facem? Ne luptăm cu consecințele”, a declarat Achimaș-Cadariu.

Mesajul este important în contextul cancerului de col uterin, pentru care infecția cu HPV are un rol major. Vaccinarea urmărește prevenirea infecției, în timp ce screeningul are rolul de a identifica din timp modificările și leziunile precanceroase, înainte ca acestea să evolueze către cancer.

În ceea ce privește problema informațiilor false care circulă în mediul online și posibilitatea unor măsuri împotriva celor care le propagă, Achimaș-Cadariu consideră că simpla interdicție nu ar fi neapărat suficientă, dar există modele în alte țări în care companiile sunt sancționate atunci când permit propagarea unor informații false.

„Poate că partea cu interdicția n-ar funcționa. Există tot felul de măsuri deja ambițioase, dar care nu se aplică”, a afirmat Achimaș-Cadariu, referindu-se inclusiv la reclamele și mesajele care nu au legătură cu știința sau medicina și la posibilitatea aplicării unor amenzi.

Discuția despre vaccinare și dezinformare a avut loc în cadrul unui proiect care are ca obiectiv tocmai creșterea accesului la prevenție.

CLARA urmărește consolidarea programului național de screening pentru cancerul de col uterin și se adresează femeilor cu vârsta între 25 și 65 de ani, fără semne și simptome de cancer de col uterin. O atenție deosebită este acordată femeilor din grupuri vulnerabile, pentru care accesul la servicii medicale este mai dificil.

În Regiunea Nord-Vest, proiectul are o țintă de aproape 30.000 de femei.

Cancerul de col uterin, o problemă de sănătate publică în România

Declarația medicului Patriciu Achimaș-Cadariu vine într-un moment în care specialiștii încearcă să convingă cât mai multe femei să participe la programele de prevenție.

În cazul cancerului de col uterin, diferența dintre prevenție, depistare precoce și boală avansată poate însemna diferența dintre o intervenție simplă și un tratament oncologic complex.

Medicii atrag atenția că, în majoritatea cazurilor, mecanismul central, în cazul acestui tip de cancer, este persistența infecției cu HPV cu risc oncogen. Riscul apare atunci când infecția persistă și produce, în timp, modificări precanceroase care pot evolua către cancer.

România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană: 36 de cazuri de boală la 100.000 de femei și peste 17 decese.

În UE, media privind incidența bolii este sub 12, iar a deceselor, puțin peste 5.

Vaccinarea anti-HPV este una dintre metodele de prevenție a infecției cu virusul HPV și, implicit, de reducere a riscului de apariție a cancerului de col uterin. 

În România, vaccinarea anti-HPV este gratuită pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani, iar femeile cu vârste între 27 și 45 de ani pot beneficia de vaccin compensat.