Decesele zilnice COVID-19 au crescut cu aproape 40% în Europa comparativ cu săptămâna precedentă, avertizează Organizația Mondială a Sănătății.
Un număr de 3.000 – 4.000 de cazuri de COVID-19 pe zi înseamnă un impact major pe secţiile de ATI şi pe cele obişnuite, a spus şeful DSU Raed Arafat, duminică seara.
Abia când dăm cu fruntea de pragul de 5000 de infectări zilnice cu COVID-19 în ţară, autorităţile intră în alertă. Cel puţin aşa pare. Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a pornit în căutare de paturi noi de ATI pe la spitalele din ţară. O situaţie complicată este la Cluj-Napoca.
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, miercuri, la Cluj, că aşteaptă o evaluare a tuturor cazurilor de infecţii nosocomiale, pentru fiecare spital în care au fost focare de COVID-19.
De la începutul lunii septembrie, la Cluj au fost înregistrate 340 noi îmbolnăviri cu COVID-19 și 9 decese.
„Există la ora actuală două Românii. Sunt tineri care cred că ei nu se pot îmbolnăvi. Totuși ei pot deveni vectorul acestui virus și să îmbolnăvească pe alții”, spune medicul Virgil Musta.
Nu doar medicii, asistentele, ambulanţierii şi infirmierii au ajuns la limita puterilor după cinci luni de muncă asiduă. Implicarea angajaţilor DSP poate înclina balanţa în această perioadă şi poate contribui la funcţionarea spitalelor, sau, dimpotrivă, la blocarea lor.
Primarul Clujului, Emil Boc, a vorbit la emisiunea „Legile puterii”, de la Realitatea PLUS, despre impactul negativ al deciziei Curții Constituționale asupra evoluției și controlului epidemiei de coronavirus din România de către autorități.
Personalul medical care lucrează în cazuri de COVID este insuficient şi lucrează ture prea lungi, astfel că multe cadre medicale poartă scutece sub combinezoanele medicale, au declarat, miercuri, pentru AGERPRES, lideri ai Federaţiei Sanitas, după protestul organizat în faţa sediului Guvernului.
Recomandări: