Ministrul Afacerilor Externe a explicat, într-o vizită la Cluj-Napoca, faptul că măsurile de protecţie a aliaţilor de pe flancul estic sunt reacţii la atitudinea Rusiei în Ucraina, ca justificare pentru a ameninţa aliaţii, susţinând că România nu se simte intimidată. Pe de altă parte, ministrul a explicat că, în condiţiile actualelor ameninţări şi provocări, Uniunea Europeană are nevoie de o nouă strategie de securitate.

ZIUA de CLUJ vă propune o incursiune în adăposturile anti-aeriene ale Clujului. Ştiaţi că avem aşa ceva? Noi vă spunem câte sunt şi cum arată.

Un control al poliţiştilor din cadrul Serviciului pentru Imigrări Cluj a depistat şederea ilegală în Cluj-Napoca a patru cetăţeni străini.

Alianţa Nord-Atlantică va suplimenta prezenţa militară în Europa, în special în statele estice, aplicând cel mai amplu dispozitiv de apărare colectivă de după Războiul Rece, pe fondul investiţiilor făcute de Rusia şi China în echipament militar, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

Manevrele NATO organizate în Marea Neagră sunt "o provocare", consideră Rusia, avertizând că va lua "contramăsurile necesare", în contextul manevrelor la care participă nave din mai multe ţări, inclusiv din România.

Preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a declarat că ţara sa se confruntă cu o ameninţare reală din partea Rusiei şi este "deja atacată", referindu-se la "războiul informaţiilor, propagandă şi atacuri cibernetice", relatează BBC News Online.

Forţele navale ruse vor primi 50 de nave şi submarine militare noi sau modernizate în cursul anului 2015, dintre care unele probabil vor fi staţionate în Marea Neagră, în contextul tensiunilor cu Alianţa Nord-Atlantică din cauza crizei ucrainene, informează International Business Times.

Recenta decizie a NATO de a înfiinţa centre de comandă suplimentare în şase ţări diferite va conduce inevitabil la schimbări "adecvate" în planurile militare ale Rusiei, a declarat vineri emisarul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Gruşko.

Compania rusă Gazprom a contribuit la finanţarea acţiunilor de protest din Europa, inclusiv din România, faţă de exploatarea gazelor de şist, scrie cotidianul The New York Times, citând oficiali români şi lituanieni.