Agitatie mare in Parlament. Unde oare? Tocmai la asa-numita Comisie de Control SRI. Ca sa vezi! Si de ce? Pentru ca a fost declanşata o vacanta, mai mica sau mai mare, la conducerea spionajului romanesc. Si, daca asa stau lucrurile, parlamentarii SRI trebuie sa-si gaseasca de lucru. Sa mai controleze cate ceva.
Jocul de cuvinte de cuvinte pe care l-am folosit în titlu poate fi interpretat, după voie și interes, în mai multe feluri. Poate fi o nouă sintagmă politică, întrucât există din start - și la Cluj, fără dubii - un raport de subordonare.
E bine că în democrație se succed oamenii aflați în vârful statului. Și că aceștia pot decide asupra ciclicităţii unor instituții de forță. Mai concret, asupra schimbărilor din conducerea serviciilor secrete.
Devine din ce în ce mai limpede. Pentru orice observator neutru al vieții noastre publice. DNA a făcut zid în jurul lui Traian Băsescu și al Elenei Udrea. Și asta, în timp ce, aparent, instituția dă lovitură după lovitură împotriva marii corupții. Dar există o contradicție în termeni.
Puternicul și, aș spune, popularul director al Serviciului Român de Informații a aruncat mănușa. A amenințat Curtea Constituțională. Și asta după ce l-a executat, cum scrie la carte, pe Toni Greblă. Motivul aparent este Legea „Big Brother”.
În primul interviu televizat acordat de Klaus Iohannis unei televiziuni, Realităţii TV, prin Rareş Bogdan, preşedintele a insistat pentru a-şi nuanţa o afirmaţie. Ea se referea la numele viitorului prim-ministru, cel care ar fi preferat de către şeful statului. Adică, Cătălin Predoiu. Ce anume a ţinut să comenteze Iohannis şi de ce anume respectivul comentariu ar putea fi citit şi într-o cheie surprinzătoare?
Ultima demonstrație o avem prin reținerea lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituțională.
O ciudată operațiune se desfășoară în PSD. În cel mai mare partid pe care îl are România. Încă. O operațiune de tip kamikaze. Dar, executată pe dos. Japonezii se sacrificau pentru a-și distruge adversarul. PSD se sacrifică, om cu om, pentru a-și distruge partidul.
Pentru a susține acest titlu, voi folosi cel mai recent exemplu. Situația francului elvețian. Și voi alege un așa-zis purtător al mesajelor dreptei în raport cu această provocare. Va fi Elena Udrea. Pupila lui Traian Băsescu. Alt mare politician care s-a autoproclamat ca fiind de dreaptă. Iar în finalul scurtei demonstrații voi denunța impostura.
Recomandări: