Previziuni rutiere pentru 2026. Câți km noi de autostrăzi și drumuri expres ar putea inaugura anul acesta România și unde

După aproape 195 km deschiși în 2024 și 146 km în 2025, România ar putea intra într-un nou record absolut în 2026.

Anul 2026 se anunță a fi unul record pentru infrastructura rutieră din România, potrivit unei analize publicate de Asociația Pro Infrastructură (API). Dacă ritmul actual al lucrărilor va fi menținut, țara noastră ar putea inaugura între 244 și aproape 284 de kilometri de autostradă și drum expres, depășind toate performanțele anterioare.

„După recordul absolut din mega-electoralul an 2024, cu aproape 195 km deschiși, și cei 146 km estimați pentru 2025, în 2026 sunt șanse foarte mari să batem din nou recordul”, susțin reprezentanții API. În scenariul realist-optimist, ar urma să fie dați în trafic 244 km, iar într-un scenariu ultra-optimist se mai pot adăuga încă 39,5 km, ajungându-se la un total de aproximativ 284 km.

La finalul anului 2025, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a României ar urma să ajungă la 1.416,3 km aflați în exploatare, la care se adaugă 840,7 km contractați pentru proiectare și execuție și încă 486,2 km aflați în licitație. „Deopotrivă cu întârzieri și devansări, în decembrie 2026 sunt șanse maxime să atingem 1.660 km de autostradă și drum expres în exploatare”, estimează asociația.

Restanțe, scadențe și premiere istorice

Volumul mare de inaugurări prognozat pentru 2026 este explicat prin cumularea mai multor factori: restanțe din 2024 și 2025, șantiere cu termen contractual în 2026, dar și proiecte care, deși au scadență în 2027, ar putea fi devansate.

Printre proiectele așteptate se numără DEx6 Galați–Brăila, segmente importante din A7 Moldovei, porțiuni din A0 Nord, dar și un moment istoric pentru infrastructura românească. „O premieră va fi inaugurarea primului tunel, în adevăratul sens al cuvântului, de pe o autostradă românească: 1,35 km pe A1, în apropiere de Curtea de Argeș”, notează Asociația Pro Infrastructură, livrarea fiind estimată pentru vara anului 2026, cu mult înainte de termenul contractual.

Nu toate veștile sunt însă optimiste. API avertizează că, în ciuda promisiunilor repetate, „veriga lipsă de pe A1 dintre Margina și Holdea nu va fi dată în trafic în 2026”, inaugurarea fiind realist posibilă abia în vara lui 2027.

Autostrada Transilvania, un an-cheie

Un capitol aparte în previziunile pentru 2026 îl reprezintă Autostrada Transilvania (A3), unde sunt așteptate mai multe inaugurări importante. Potrivit API, în cursul anului ar putea fi deschise tronsoanele Zimbor–Poarta Sălajului, Suplacu de Barcău–Chiribiș, dar și viaductele de la Nădășelu și Topa Mică, considerate „o performanță excelentă” dacă vor fi finalizate până la sfârșitul toamnei.

În scenariul ultra-optimist, ar putea fi inaugurat chiar și tronsonul Chiribiș–Biharia, cu aproximativ cinci luni înainte de termen. „Ar fi de mare efect fiindcă s-ar circula complet pe autostradă de la granița cu Ungaria până la Nușfalău”, subliniază API, menționând că din A3 ar mai lipsi atunci doar sectorul cu tunelul Meseș, „perla coroanei” și cel mai lung tunel rutier din România.

UMB, vedeta anului 2026

Potrivit calculelor Asociației Pro Infrastructură, marele câștigător al acestui an ar putea fi grupul UMB, care ar urma să livreze nu mai puțin de 182 km de autostradă și drum expres. „Va fi un an record nu doar pentru România, ci și pentru cei de la UMB”, notează cei de la API, menționând lucrările de pe A7, A3, A0 Nord și DEx6.

Tot mai multe legături între marile regiuni ale țării

Dincolo de numărul de kilometri, API subliniază un aspect considerat chiar mai important: coerența rețelei. „Rețeaua din afara Arcului Carpatic prinde cu adevărat formă”, iar România ar putea avea rute continue precum Craiova–Pitești–București–Constanța sau București–Pașcani, precum și un inel complet de 100 km în jurul Capitalei. 

Dacă aceste previziuni se vor confirma, 2026 ar putea rămâne în istorie drept anul în care infrastructura rutieră românească a trecut, în sfârșit, de la promisiuni la rezultate concrete. (AICI, harta interactivă a Asociației Pro Infrastructură cu proiectele majore rutiere și feroviare).

Iată postarea integrală a celor de la Asociația Pro Infrastructură privind kilometri de drumuri rapide care ar putea fi inaugurate în 2026 în Romania:

Previziuni rutiere 2026: un an record.

Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1416,3 kilometri aflați în exploatare la care adăugăm 840,7 contractați pentru (proiectare și) execuție și încă 486,2 aflați în licitație de lucrări.

După recordul absolut din mega-electoralul an 2024, aproape 195 kilometri deschiși, și 146 km în 2025, în acest an sunt șanse foarte mari să batem iar recordul: 244 de km de autostradă și drum expres care vor fi dați în trafic, realist-optimist, în sine o premieră în previziunile noastre. În scenariul ultra-optimist, mai adăugăm încă 28,5 (pe A3) plus 11 (pe A8), deci un total posibil de aproximativ 284 km.

De unde așa de mult? Se adună restanțele din 2024 (DEx6 Galați-Brăila) și din 2025 (A0 Nord lot 4, A3 Nădășelu-Poarta Sălajului fără devierile de traseu, cât și A7 Adjud-Pașcani), plus șantierele scadente în 2026 (loturile 1 și 3 ale A0 Nord, A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș, A3 viaductele Nădășelu și Topa Mică) dar și cele care au termen contractual în 2027 (A1 Curtea de Argeș-Tigveni, A3 Chiribiș-Biharia și A8 Târgu Mureș-Acățari).

Deși este promisă intens de autorități, veriga lipsă de pe A1 dintre Margina și Holdea nu va fi dată în trafic în 2026. Estimăm că săpătura tunelurilor va fi gata în iunie și de atunci mai punem aproximativ un an până la inaugurare. Deci vom circula în vara anului viitor, probabil chiar în termenul contractual, sfârșit de iunie 2027.

Haideți să vedem calendarul realist-optimist al inaugurărilor din 2026, în viziunea noastră. Balul poate fi deschis de UMB în aprilie cu A7 Adjud Nord-Răcăciuni (25,5 km), doar dacă Umbrărescu și CNAIR doresc asta. În aprilie tot UMB poate da drumul pe A3 Zimbor-Poarta Sălajului (12,24 km) cât și pe A0 Nord între A2 și DN3 (4,47 km), numai cu o conexiune provizorie în DN3 unde nu există nod. Vecinii de pe A0, chinezii de la CCECC, nu pot termina secțiunea DN3-DN2 (8,6 km) mai devreme de iulie, în cel mai fericit caz, fiindcă pasajul pe DN3 peste A0 este la stadiu zero.

La final de mai sau început de iunie îi așteptăm pe cei de la Retter să se țină de cuvânt pe lotul 1 al A0 Nord (17,5 km) și să dea în trafic segmentul DN1-DN1A, iar bucata rămasă dintre DN1A și A1 să fie livrată de asocierea Pizzarotti-Retter în noiembrie, cum și-a asumat contractual.

Dacă dorește și își concentrează armata ca să atingă acest obiectiv, UMB poate da drumul la A7 Răcăciuni-Bacău Sud (21,522 km) la final de iunie. Indiferent că va da sau nu în circulație sectoare succesive pe A7, de la sud spre nord, UMB este obligat să livreze complet A7 de la Adjud Nord la Săbăoani (96,32 km) la sfârșit de august când expiră termenul pentru atragerea banilor nerambursabili, gratuiți, din PNRR.

Nu mai devreme de luna iunie așteptăm și drumul expres DEx6 Galați-Brăila (10,77 km), unde întârzierea este mare. Punctul critic rămas este podul hobanat peste Siret. Șantier UMB, de asemenea.

O premieră va fi inaugurarea primului tunel, în adevăratul sens al cuvântului, de pe o autostradă românească: 1,35 km pe A1 în apropiere de Curtea de Argeș, parte din ciotul de 9,861 km până la Tigveni. Va fi livrat de Porr în iulie-august cu vreo 8 luni înainte de termenul contractual, martie 2027.

La finalul verii, cel târziu în septembrie, estimăm deschiderea pe A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș (26,35 km). Contractul cere luna iulie, deci întârzierea va fi mică sau minimă, un rezultat decent pe primul șantier din liga națională rutieră executat de Erbașu. Tot pe Autostrada Transilvania, turcii de la Ozaltin pot da în circulație viaductele Nădășelu și Topa Mică la sfârșitul toamnei, o performanță excelentă. Până atunci UMB ar trebui să fie gata pe Nădășelu-Zimbor încă de prin vară, cel mai târziu.

Cel mai probabil balul va fi închis... tot de UMB, în decembrie, cu A7 Săbăoani-Pașcani (28,1 km). Va fi un an record nu doar pentru România, ci și pentru cei de la UMB care trebuie să livreze nu mai puțin de 182 de kilometri, adică 4,47 pe A0 Nord, 42,3 pe A3, 124,41 pe A7 și 10,77 pe DEx6.

Cu planetele aliniate în scenariul ultra-optimist, dacă grupul Selina condus de Beniamin Rus va dori și va găsi forța să-și mai spele din păcate, s-ar putea inaugura la limită, în decembrie, sectorul A3 Chiribiș-Biharia (28,55 km) cu vreo 5 luni înainte de scadență. Ar fi de mare efect fiindcă s-ar circula complet pe autostradă de la granița cu Ungaria până la Nușfalău, iar de acolo până la Târgu Mureș vor lipsi doar 40 de kilometri din A3: perla coroanei, tunelul Meseș, cel mai lung din țară (3 km).

Tot la capitolul ultra-optimist, cu multă muncă la privat dar și la stat, este posibilă deschiderea secțiunii Târgu Mureș-Acățari (vreo 11 kilometri), parte din A8 Târgu Mureș-Miercurea Nirajului (24,39 km). Este practic o centură de sud a orașului Târgu Mureș, de mare ajutor pentru șoferii din zonă. Dacă li se cere, turcii de la Nurol pot să livreze această bucată în decembrie, in-extremis, deși termenul contractual este iulie 2027 pe tot lotul.

Și în 2026 vor fi câteva noi mari-începuturi dacă se vor găsi bani prin buzunarele statului. Deși doar un ciot, este un start simbolic de drum expres veritabil în nordul țării: 10,8 km de la Satu Mare la Oar (graniță), constructor Erbașu. Vom vedea dacă va fi ceva activitate în teren pe primele două tronsoane ale DEx16 Oradea-Arad (73,4 km în total), antreprenori Selina respectiv Onur (Turcia) împreună cu Straco (reînviat).

Nu mai devreme de iulie, am putea avea un start timid pe drumul expres Focșani-Brăila (73,5 km) tot cu UMB, de departe cel mai lung lot de infrastructură rutieră majoră derulat momentan, dar nu de CNAIR, ci de noua CNIR.

În vară așteptăm startul a două șantiere pe Autostrada A8: Ozaltin pe Miercurea Nirajului-Sărățeni/Sovata (23,4 km) și Danlin pe Joseni-Ditrău (14,4 km), acesta al doilea fiind un ciot de câmpie ascuns între munți. În rest, în creierii munților pe Sărățeni-Joseni și Ditrău-Leghin (121,1 km) îi avem tot pe cei de la UMB și este greu de crezut că vor găsi resursele pentru altceva decât activitate de proiectare. Și poate... poate vom vedea ceva mișcare pe câțiva kilometri pe A3 între Nușfalău și Zalău spre final de an (Makyol), pe același coridor est-vest, A3 plus A8, Oradea-Iași.

În ceea ce privește variantele de ocolire, 2026 este sărac. Sperăm să nu ne apuce toamna fără întârziatele centuri de la Comarnic și Craiova Sud (DN6-DN56). Ar mai fi și centura Blaj care încă nu are autorizație de construire peste tot și este foarte puțin probabil să fie deschisă la sfârșit de an.

Deopotrivă cu întârzieri și devansări, în decembrie 2026 sunt șanse maxime să atingem 1660 kilometri de autostradă și drum expres aflați în exploatare în toată țara. Chiar mai important decât zestrea acumulată, rețeaua din afara Arcului Carpatic prinde cu adevărat formă și avem rute complete, lungi, între mari orașe cum ar fi Craiova-Pitești-București-Constanța (470 km) sau București-Pașcani (365 km), iar ocolirea Capitalei se va face pe inel complet, 100 km.