Planul "fluid" al betonării Someşului + Ruptura dintre clujeni şi primărie: 13,9% dintre proiecte au fost supuse unor dezbateri publice + SONDAJ: Vrei banda?

Planul
Emil Boc a scos din joben proiectul betonării malului Someşului. Societatea civilă vrea verdeaţă, nu asfalt.

Subiectul benzii de circulaţie suplimentare de pe Splaiul Independeţei, care ar urma să betoneze malul Someşului şi să „radă" zona verde care există acum acolo, a fost lansat discret, într-o emisiune radio şi într-alta TV, ambele locale, la care a luat parte primarul Emil Boc, în a doua parte a lunii septembrie. Acesta nu a dat niciun fel de detalii despre costurile pe care le implică proiectul, mulţumindu-se să afirme că lucrările fac parte din modernizarea tramei stradale, de-a lungul liniei de tramvai, proiect realizat pe fonduri europene.

Diferit&Kiat este asocierea care ar urma să pună în operă acest proiect, despre care nimeni nu auzise nicio vorbă până de curând. Realizarea benzii suplimentare şi întărirea malului Someşului au fost interpretate ca lucrări în cadrul tramei stradale, deşi teoretic era normal să existe o licitaţie separată pentru acest proiect.

„Se discută de multe luni acest lucru. Noi am luat o propunere a specialiştilor, ca pe Splaiul Independeţei să se lărgească strada cu o bandă", a spus vineri Emil Boc, la postul de radio Realitatea FM Cluj. Proiectul pare „fluid", ca să îi spunem aşa: întrebat acum vreo două săptămâni, primarul spunea că betonul va merge până în „buza" Someşului, banda urmând să se continue cu un trotuar; vineri, Boc şi-a schimbat poziţia - nu a mai pomenit nimic despre trotuar şi a spus că va rămâne spaţiu şi pentru verdeaţă.

„Mai rămâne un spaţiu între 1,5 şi 3 metri, unde se vor putea planta arbori, sălcii sau alţi arbuşti, vedem ce ne recomandă specialiştii. O parte dintre copacii existenţi vor fi tăiaţi. Proiectul presupune lucrări complicate, un zid de sprijin, devierea utilităţilor. Suntem acum în ultima etapă de obţinere a avizelor", a afirmat edilul şef.

Am solicitat primăriei proiectul pe baza căruia se vor efectua lucrările şi costurile totale, mai ales că e limpede că treaba nu are nicio şansă să se încheie anul acesta, din fonduri europene, şi că se va prelungi mult în 2016, pe bani din bugetul local. Am căutat în schimb proiectul de „Modernizare a tramei stradale de acces spre zona industrială" în rectificarea bugetară de la începutul lunii septembrie şi am găsit că a primit 70,5 milioane de lei, cea mai mare alocare de la capitolul „transporturi". Asta înseamnă în jur de 16 milioane de euro. Dacă ar fi toţi banii alocaţi doar pentru acest proiect, ar însemna că banda suplimentară de pe Splaiul Independenţei, lungă de circa un kilometru, ar fi de două ori mai scumpă decât un kilometru de autostradă.

Am solicitat, în acelaşi timp, informaţii despre cum se va circula dacă banda va fi realizată, având în vedere că ambele şine de tramvai sunt pe partea opusă malului Someşului. Vor fi trei benzi pe un sens şi unul pe celălalt sau se va circula reversibil, dimineaţa ca în Marea Britanie, pe dreapta, după-amiaza ca pe la noi? Singurul ambuteiaj din zonă se produce în faţa Operei Maghiare, de care nu ne scapă banda suplimentară.

Nicio dezbatere publică nu a existat în ceea ce priveşte banda de pe Someş. Aşa că ne-am întors la un studiu despre care nu s-a vorbit aproape deloc, prezentat în septembrie de omul de afaceri Iosit Pop, președintele Consiliului Civic Local. Studiul a fost întocmit pe baza unui chestionar alcătuit de Coaliția 52, aplicabil atât administrației locale, cât și centrale. Iată ce spune studiul referitor la municipalitatea condusă de Emil Boc: dintre cele 232 de proiecte de acte normative adoptate în perioada februarie - august 2015, au fost supuse consultării publice doar 6 (13,9%!!!), în baza Legii52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, însă - atenţie - 0 (zero) din iniţiativa municipalităţii. Un singur act normativ a fost modificat în urma acestor dezbateri.

Întrebat despre proiectul de betonare a Someşului, Iosif Pop a arătat că, în 2005-2006, Hidroelectrica a obţinut bani de la guvernul României pentru a amenaja Someşul. „Inginerul şef adjunct al Hidroelectrica ne-a întrebat atunci, inclusiv pe noi, cei de la Consiliul Civic Local, dacă nu avem idei legate de Someş. Era un prilej bun de a gândi zone de promenadă, acces, cafenele. Am pus o dezbatere pe această temă pe agenda primarului, care era tot Emil Boc, dar nu l-a interesat. Au ratat şansa din neglijenţă. Acum vin cu alt şantier care va fi un dezastru pentru clujeni", a spus Pop.

În zona care urmează să fie distrusă exista, până nu demult, o instalaţie cu gradene de lemn pentru petrecerea timpului liber. Instalaţia urbanistică era temporară, amenajată, în iunie, în cadrul Someș Delivery, un proiect lansat de Fundația Cărturești, Ordinul Arhitecților din România și Asociația miniMASS, însă iniţiatorii proiectului spun că nu au fost informaţi vizavi de demontarea gradenei şi nu ştiu unde le-au fost depozitate materialele.

Societatea civilă clujeană s-a mobilizat împotriva primăriei şi a dedicat deja o pagină de Facebook „Petiție și protest împotriva BETONĂRII SOMEȘULUI". Petiţia şi protestul sunt postate pe reţeaua de socializare şi sunt semnate de Asociaţia Centrul pentru Mediu Construit / Centre for the Built Environment, Asociaţia PLUSMINUS, Proiectul Aproape de Someș, Fundatia Altart şi Atelier MASS.

Comenteaza