Culmea problemelor din administrația clujeană a fost rezolvată cu succes

Luni dimineață a fost rezolvată cea mai spinoasă și mai complicată problemă din administrația clujeană. Chestiune deosebit de delicată și de enervantă, pentru soluționarea căreia un amărât de cetățean tot depune cereri și face apeluri de peste un an de zile. Și tot de atunci primarul Emil Boc și „furnicutzele" din Primărie se chinuie să o biruie. Nereușind însă să găsească o soluție. Până astăzi. De ce e atât de complicată problema? Pentru că e vorba de Luminare și de aducerea luminii-n întuneric.

Concret: cetățeanul Florin Enache sună, de peste un an de zile, în fiecare luni, la Matinal al Realității fm Cluj și îl roagă pe primarul Clujului, dl. Emil Boc, să dispună amplasarea a două becuri, pe doi stâlpi situați într-o stație de tramvai de pe B-dul Muncii. Timp de 53 de săptămâni consecutive, cetățeanul susnumit a așteptat salvarea, plin de speranță, optimist și răbdător. Omul, la un moment dat, - o mărturiesc și eu - devenise enervant cu apelativul său: „Tot eu sunt. Omul cu becurile de pe Plevnei.Vă rog frumos, d-le primar puneți cele două becuri, că nu-i lumină în stație. Ni se dau jos copiii în întuneric și e destul de riscant aici, la capăt de linie."

De fiecare dată situația devenea stânjenitoare pentru că primarul se străduia, de la o săptămână la alta, ba să se termine proiectul pe care l-a dispus pentru a se găsi soluția fezabilă pentru montarea celor două becuri, ba să urgenteze studiul de fezabilitate, impus de complicațiile acestei nerușinate culmi. Și omul ăsta, cetățeanul ăsta enervant, ca o moară stricată, săptămână de săptămână a tot sunat și... a tot fost asigurat că... Gata! până săptămâna viitoare Lumina va veni și pe ulicioara sa. Ei bine! Astăzi, 27 iunie a venit ... o veste și mai proastă. Lumina nu numai că n-o venitu, dar unul dintre stâlpi s-o cam prăbușitu. Cetățeanul Florin Enache a postat o fotografie pe pagina de facebook a Realității fm - o puteți vedea - din care se vede că până și stâlpul vrea ca această problemă să se rezolve naibii odată, făcând el gestul de a se apleca, ca să-i fie pus becul ăla atât de dorit. No, vezi să nu! Că imediat, Serviciul tehnic mi l-o informat pe Bocutzu nos', direct în Matinal, că veci n-o să pupe stâlpul un bec pentru că acolo-i linie de înaltă tensiune și e complicat, că-i nu știu ce zonă de protecție... și-i bai și acte nu-s. Și nici fonduri și.. no! Nu se poate. Bine!? Imediat, Primarul i-o dat vestea proastă Omului care doar speranță mai avea în straiță, fapt care pe mine m-o tulburat. Dar rău de tot. Și atunci, Dumnezeu Drăguțul, m-o luminat cu o idee salvatoare. Pe care, de urgență i-am oferit-o domnului primar al Orașului Comoară și Mândră Capitală a Luminilor Transilvaniei. Și i-am zis:„Domnule primar, cred că am o idee și-o soluție salvatoare. Trageți dumneavoastră o fugă până la Răchițele și luați două lămpașe din grajd, din acelea cu feștilă și petrol lampant și le puneți acolo. Apoi, pentru că văd că-i bai mare și trebuie minți luminate, cereți Academiei Române să preia cazul și să dea o soluție". Bucuria, încântarea și recunoștința domnului Boc față de o asemenea idee inovatoare au fost nemăsurate și domnia sa m-a copleșit cu promisiuni din cele mai optimiste, dintre care aceea ca eu să fiu plantat acolo, pe post de ținător de felinar, mi s-a părut cea mai acceptabilă pentru sănătatea și viitorul meu luminos în Cluj Napoca. Să auzim de bine și să vină odată și Lumina-n sat!