Clujul joacă un rol minor în piața vinului

Afacerile generate de producătorii din Cluj pe piața vinului din România se ridică la 463.000 de euro, cu mult sub cele ale județelor lidere din Muntenia sau Moldova.

După falimentul Murfatlar, cel de-al șaselea jucător din piață, industria vinului a revenit pe creștere în 2017, pe fondul vânzărilor semnificative de Crăciun și Revelion. Potrivit estimărilor companiei de consultanță KeysFin, piața vinului va depăși 385 de milioane de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători din lume, iar alături de Portugalia (6,6 mhl), Ungaria (2,9 mhl), Austria (2,4 mhl) și este printre puținele state europene care înregistrează o creștere față de 2016.

Dacă în 2012, piața vinului realiza afaceri de 336 milioane de euro, în 2016 a ajuns la 377 milioane, pe fondul investițiilor semnificative realizate de producători și ca urmare a creșterii consumului. După rezultatul negativ al industriei de anul trecut, de 26 de milioane de euro, industria vinului va reveni pe profit în 2017, iar sărbătorile vor avea un cuvânt decisiv.

“Toți jucătorii din piață și-au pus mari speranțe în această perioadă a anului, iar perspectivele sunt extrem de favorabile. Avansul consumului, stimulat de creșterea salariilor și sezonalitate, vor îmbunătăți semnificativ balanțele comerciale ale majorității jucătorilor din piață. 

După două recolte slabe, România a revenit la un nivel ridicat de producție a vinului. 2018 se anunță încă un an de creștere, însă evoluția trebuie pusă în context cu imprevizibilitatea cadrului fiscal și a deciziilor macro-economice.

Un alt aspect important îl reprezintă cel meteorologic, evoluția vremii urmând să joace un rol semnificativ în nivelul afacerii. Vestea bună este că investițiile semnificative au făcut ca acest sector să își diminueze semnificativ factorul meteosensibil”, afirmă experții de la KeysFin.

Jidvei, Cotnari și Recaș domină topul 

În piața vinului activau, anul trecut, 559 companii. Cea mai mare parte a pieței (61%) a fost generată de companiile mijlocii (29 de firme, cu afaceri între 10 și 30 milioane de euro). În piață activau două companii mari (peste 30 de milioane de euro), 88 de companii mici (mai puțin de 10 milioane) și 440 de microîntreprinderi (sub 2 milioane).

Jidvei este liderul pieței cu o cotă de 8,8%, urmat de Cotnari (8,1%) și Cramele Recaș (7%). Primii 10 producători de vin  au avut o cifră de afaceri cumulată de 192 milioane de euro, adică 51% din piață. Cel mai profitabil jucător de pe piață este Cramele Recaș cu un rezultat pozitiv care reprezintă mai mult de o cincime din profitul industriei. Cotnari, Jidvei, Zarea și Crama Ceptura urmează în clasament, primele două firme înregistrând 15% respectiv 9,5% din profitul total al industriei.

Din perspectivă geografică, firmele din județul Vrancea reprezintă 14,5% din piață și sunt urmate de cele din București, Alba, Prahova și Iași (câte 10-15%). Împreună, acestea generează peste 61% din producția internă. Clujul este undeva la coada clasamentului, cu o cifră de afaceri de 463.000 de euro.

Ca forță de muncă, numărul mediu de salariați a scăzut cu 5% în ultimii 5 ani, la 6.170 în 2016, iar tendința este foarte probabil să continue pe termen mediu datorită investițiilor în automatizarea proceselor de producție. În funcție de tipul de companie, companiile medii au angajat 45% din forța de muncă în 2016, în timp ce în microîntreprinderi existau doar 737 de angajați (11% din total).

Pierderile Murfatlar: 50 de milioane de euro

Falimentul Murfatlar, unul dintre jucătorii importanți din piața vinului, dovește faptul că industria este în continuare plină de provocări. După ce, în 2016, a ocupat locul 6 în clasamentul industriei, cu o cifră de afaceri de 15 milioane de euro și o pierdere netă de 18 milioane, compania a emis o notificare oficială de intrare în faliment în 2017. Pierderile Murfatlar din ultimii patru ani s-au ridicat la 50 de milioane de euro.

“Piața vinului se confruntă, ca multe alte sectoare, cu blocajul financiar. Plățile se fac greu, datoriile se achită la termene îndepărtate, iar multe companii ajung astfel în dificultate sau chiar în faliment”, conform KeysFin. Datoriile comerciale de 760 de milioane de euro în 2016 au reprezentat anul trecut 54% din totalul datoriei companiilor din sector.

Finanțarea bancară a reprezentat numai 9,2% din totalul datoriilor ceea ce arată o dependență crescută de creditul furnizor. “În aceste condiții, informarea constantă privind evoluția companiilor a ajuns să reprezinte o componentă esențială în dezvoltarea unui business predictibil și sănătos.

Să emiți o factură fără să te informezi despre sănătatea financiară a partenerului reprezintă o adevărată misiune imposibilă, cu consecințe direct la nivel financiar”, au declarat experții. Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi persoanele fizice active din Romania.