Video Cele două loturi de pe calea ferată Cluj - Oradea cu stadiu fizic de 70%. Așa arată lucrările acum

Două loturi de pe linia feroviară Cluj-Napoca – Episcopia Bihor au stadiu fizic de 70%.

Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat pe pagina sa de Facebook că șantierele dintre Cluj-Napoca – Aghireș și Aghireș – Poieni au ajuns la un stadiu fizic de execuție de aproximativ 70%. 

“Am fost pe șantierele dintre Cluj și Poieni, unde cei 65 de kilometri de cale ferată dublă au ajuns la un stadiu fizic de execuție de aproximativ 70%. Terasamentele, podurile, podețele, lucrările hidrotehnice și consolidările sunt aproape finalizate. Pe un fir de circulație avem deja șina montată de la un capăt la celălalt al tronsoanelor, iar pe al doilea fir au fost instalate primul strat de piatră spartă și traversele pe aproximativ 30 de kilometri.

În următoarele săptămâni vor ajunge din Italia trenurile cu restul de șină necesară. În fiecare zi intră pe șantier sute de tone de piatră spartă de la Poieni și Ilva Mică, precum și traverse produse la Aiud și Buzău. Se lucrează intens și la electrificarea liniei, sistemele de semnalizare și siguranță, stațiile și punctele de oprire”, a declarat secretarul de stat. 

“Aceste două sectoare finanțate prin PNRR vor atinge jalonul european din luna august”

“Așa cum arată lucrurile astăzi, suntem foarte optimiști că aceste două sectoare finanțate prin PNRR vor atinge jalonul european din luna august: montarea pachetului șină–traversă pe 90% din lungimea proiectelor. În paralel, purtăm discuții avansate la nivel guvernamental pentru mutarea acestor sectoare de pe componenta de împrumut pe cea de grant a PNRR, astfel încât România să maximizeze absorbția fondurilor europene nerambursabile.

Dar atingerea jaloanelor PNRR este doar o victorie de etapă. Obiectivul esențial rămâne redeschiderea circulației pentru trenurile de călători și marfă. Comunitățile de pe traseu au depins ani la rând de această conexiune feroviară, iar în 2027 trenurile trebuie să circule din nou pe această linie, inclusiv pe segmentul care se va suprapune cu viitorul tren metropolitan Cluj”, a mai precizat Horațiu Cosma. 

Potrivit acestuia, “pentru a ajunge acolo, mai avem de finalizat exproprieri suplimentare, relocări de utilități în special la Tăietura Turcului în Cluj, revizuirea acordului de mediu pentru anumite ajustări tehnice și aprobarea tuturor modificărilor contractuale necesare pentru ca lucrările să poată fi finalizate și decontate. Lucrăm împreună cu CFR, supervizorii proiectului, oficiile de cadastru, autorități locale, proprietari de utilități și colegii de la Agenția de Mediu pentru soluționarea tuturor acestor aspecte”. 

“Există însă și probleme care trebuie abordate serios”

“Un exemplu este așa-numita 'AFER-izare' — procesul prin care Autoritatea Feroviară Română autorizează, certifică și avizează produsele, personalul și companiile implicate în proiectele feroviare.

În ultimii ani, constructorii reclamă tot mai frecvent proceduri excesiv de greoaie, birocratice și lipsite de predictibilitate, care întârzie șantierele și cresc costurile. S-a ajuns la situații absurde: firme cu experiență de zeci de ani nu pot asfalta un peron de cale ferată pentru că nu sunt 'AFER-izate'. Muncitori specializați nu pot monta schele în stațiile feroviare, fiindcă nu sunt 'AFER-izați'. Sau balastul utilizat în orice alt tip de construcție de pe lumea asta, nu poate fi folosit în fundația căii ferate până nu e, ghiciți voi, exact, până nu e 'AFER-izat'.

Siguranța feroviară este esențială și nu poate fi negociată. Dar ea nu trebuie transformată într-o justificare pentru birocratizarea excesivă, forme fără fond și pentru extinderea fără sens a unor proceduri care blochează investițiile. Nu putem accepta că acel 0,5% facturat de AFER să se extindă în mod absurd până și la metaforica 'cabină a paznicului de șantier'. Vom iniția la Ministerul Transporturilor o analiză serioasă a acestor practici, astfel încât să existe un echilibru corect între siguranță, eficiență și bun-simț administrativ”, a mai precizat secretarul de stat. 

Deși lucrările de pe loturile Cluj-Napoca – Aghireș și Aghireș – Poieni sunt avansate, cu un stadiu de circa 70%, celelalte două loturi rămân în urmă din punct de vedere al progresului. Potrivit datelor de la final de aprilie 2026, stadiul fizic de execuție pe Poieni - Aleșd era de 19,69%, iar cel de pe Aleșd - graniță Ungaria de 38,20%. 

Emil Boc explică întârzierile pasajului de la Tăietura Turcului

„Managerul este Ministerul Transporturilor, nu Primăria. Noi am predat acest proiect de 20 de milioane de euro, cu toate studiile, cu toate autorizațiile, Ministerului Transporturilor, pentru a-l integra în calea ferată Cluj - Oradea. Sunt întârzieri per ansamblul proiectului, ați observat și prezența premierului pe acest șantier, unde a sesizat întârzieri. Noi le dăm tot sprijinul necesar, logistic, instituțional, tehnic. De câte ori i-am împins de la spate, i-am ajutat, dar nu putem face în locul lor. Ei trebuie să finalizeze proiectarea. Se va face, chiar dacă este în întârziere. De acest proiect depinde și șansa noastră de a avea o circulație mai bună pe zona pasajului. Astăzi, mingea e la CFR SA, nu la noi”, a declarat Emil Boc.

În martie 2026, ZIUA de CLUJ scria despre progrez zero la pasajul de la Tăietura Turcului. O filmare surprinsă din dronă arăta că pasajul peste calea ferată, proiect menit să decongestioneze traficul dintre Baciu și Cluj-Napoca, dar și să deblocheze autorizațiile de construcție din zonă, avea un grad de realizare zero. De asemenea, video-ul arăta și zona Tetarom - Baciu, unde există porțiuni cu șinele instalate, dar și segmente unde acestea lipsesc.

Construirea pasajului peste calea ferată pe Tăietura Turcului, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ar trebui realizată până în 2026. Valoarea lucrării depășește 20 de milioane de euro. Pasajul este inclus în lotul 1 Cluj – Aghireș (31 km) aferent obiectivului de investiții „Electrificarea și Reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor”, parte a unei investiții de 1,61 miliarde de lei. Contractul a fost atribuit în 2023 asocierii Alstom (Franța) – Arcada Company (România).