Lacul de otravă de la Pata Rât: "depăşiri incredibil de mari"

Un studiu al Universităţii Sapientia arată care este compoziţia chimică a lacului de levigat de la Pata Rât.

Universitatea Sapientia a prevelat câte zece probe din lacul de levigat de la Pata Rât şi din pârâul de levigat de sub dealul de gunoi, în 5 octombrie. Acum au venit rezultatele, care au fost publicate de activistul de mediu Szakats Istvan pe contul său de Facebook.

Iată ce conţine lacul de otravă:

Clorid (Cl, mg/l) - depăşire de peste 20 ori față de maximul admis în apa potabilă
Valoare lac: 1920
Valoare pârâu: 5359
Valoare medie în râuri: 1-10
Max. admis în apa potabilă: 250

Sulfat (SO4, mg/l) - depăşire de peste 6 ori faţă de maximul admis în apa potabilă
Valoare lac: 764
Valoare pârâu: 1640
Valoare medie în râuri: 1-20
Max. admis în apa potabilă: 250

Amoniu (NH4, mg/l) - depăşire de peste 4000 ori faţă de maximul admis în apa potabilă
Valoare lac: 313
Valoare pârâu: 2025
Valoare medie în râuri: -
Max. admis în apa potabilă: 0,5

Nitrat (NO3, mg/l) - depăşire de peste 20 ori față de maximul admis în apa potabilă
Valoare lac: 76.1
Valoare pârâu: 1226
Valoare medie în râuri: 0-1
Max. admis în apa potabilă: 50

Bicarbonat (HCO3, mg/l) - depăşire de peste 70 ori față de maximul admis în apa potabilă
Valoare lac: 1852
Valoare pârâu: 7168
Valoare medie în râuri: 25-100
Max. admis în apa potabilă: -

Cândva, levigatul avea un debit de sub 40mc/zi, acum are un debit de 200-400mc/zi. Staţia de epurare cu osmoză inversă pe care dorea iniţial să o monteze Consiliul Judeţean ar scoate 165mc levigat pe zi - adică mai puțin decât intră.

Pe de altă parte, Universitataea Tehnică arată că centura Clujului este pusă serios în pericol de alunecarea gunoiului. „Pentru a scăpa centura, va trebui să ridicăm un zid între centură şi muntele de gunoi. Un zid de aproape jumătate de kilometru lungime și trei metri înălțime, făcut din cam 4-500 piloţi, peste 5 tone fiecare", arată Szakats Istvan.

Conform studiului, premisele pentru alunecarea gunoiului sunt foarte favorabile: terenul pe care a fost depozitat este în pantă, pământul este mâlos-argilos, există izvoare subterane şi infiltraţii din cauza ploii şi a apei provenite de la pompieri. La baza dealului de gunoi există 82.000 de tone de nămol, adus de la staţiile de epurare ale oraşului, despre care nu se ştia, mai afirmă specialiştii UTCN.