CENTENAR. Președintele Marii Adunări Naționale, în 1918, un politician de un altruism rar

Gheorghe Pop de Băsești a fost președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia; a murit la mai puțin de trei luni de la momentul pe care l-a visat de-a lungul întregii sale vieți.

 

Cu greu mai poți găsi un politician care să intre în viața politică pentru a-și îndeplini un vis total dezinteresat, ba mai mult, să își sacrifice și situația financiară personal, dacă este cazul. Din fericire, generațiile de politicieni români din secolul 19 și 20, care au luptat și s-au jertfit pentru realizarea Marii Uniri, au gândit astfel și au pus în joc toate resursele de care au dispus pentru a pune pe făgașul normal destinul românilor care erau dezbinați de granițe nefirești.

Gheorghe Pop de Băsești, născut la 1 august 1835, într-o familie nobiliară greco-catolică din Băsești (astăzi aparținând de județul Maramureș; la momentul nașterii sale, Băsești aparținea de plasa Cehu Silvaniei, comitatul Sălaj), a fost implicat în evenimentele politice majore care s-au petrecut pe parcursul vieții sale și care au avut ca obiectiv unirea Transilvaniei cu România. Spre satisfacția sa, după ce a servit interesele românilor în diferite ocazii de-a lungul vieții, seniorul Gheorghe Pop de Băsești a putut să participe și la evenimentul istoric de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Și nu a făcut-o ca simplu martor, ci din calitatea de președinte al Marii Adunări Naționale. Avea 83 de ani.

Membru al ASTRA Sibiu

Tânărul Gheorghe Pop de Băsești își începe studiile în satul natal, apoi urmează liceul la Baia Mare și Oradea, urmând a absolvi cursurile Academiei de Drept din Oradea. La încheierea studiilor își începe cariera profesională în calitate de funcționar și de judecător, iar în anul 1860 se căsătorește cu Maria Loșonți.

O mare importanță în evoluția sa ideologică a avut-o implicarea în activitățile ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român). Societatea, fondată la Sibiu în 1861, era condusă de Andrei Șaguna (președinte; viitor mitropolit ortodox al Transilvaniei), Timotei Cipariu (vicepreședinte; cleric greco-catolic, fost revoluționar pașoptist), Gheorghe Barițiu (secretar; istoric și publicist). ASTRA a promovat renașterea spiritului național în conștiința populației românești din Transilvania și insuflarea spiritului de luptă în vederea obținerii eliberării naționale prin promovarea limbii și literaturii române și a culturii poporului român. Prin participarea la manifestările organizate de ASTRA, Gheorghe Pop de Băsești pune umărul la difuzarea mesajelor de recalibrare a scopurilor românilor din Transilvania, în sensul țintirii eliberării naționale de sub autoritatea austro-ungară.

Deputat în Parlamentul de la Budapesta

Cu toate că legile electorale erau extrem de restrictive pentru popoarele minoritare din Imperiul Austro-Ungar, Gheorghe Pop de Băsești reușește să ajungă în Parlamentul de la Budapesta. Din poziția de intelectual român, participă cu succes la alegerile parlamentare din anul 1872, în urma cărora intră în Parlament în calitate de deputat de Cehu Silvaniei. Va reuși să servească interesul național al românilor timp de nouă ani din calitatea de deputat, până în anul 1881. A fost reales succesiv în anii 1875 și 1878.

 Activitatea în cadrul lucrărilor parlamentare s-a concentrat pe protejarea intereselor românilor din Transilvania și promovarea drepturilor naționale. A adoptat o poziție categorică în anul 1879, împotriva introducerii obligativității limbii maghiare în toate școlile maghiare și confesionale. Considerând că această măsură ar duce la dispariția identității românești (dar și a celorlalte minorități afectate în mod similar), el s-a opus cu fermitate. Din această cauză și-a atras antipatia adversarilor politici unguri, care au luat toate măsurile necesare (inclusiv bătaia) pentru a se asigura că Gheorghe Pop de Băsești nu va mai câștiga încă un mandat de deputat și că susținătorii acestuia vor avea de suferit. 

Memorandumul l-a costat un an de închisoare

În anul 1880, Gheorghe Pop de Băsești se implică alături de un grup de intelectuali români în unirea politică a tuturor românilor sub umbrela Partidului Național Român din Transilvania și Ungaria. Acest lucru se realizează în anul următor la Sibiu (1881), urmând ca partidul să acționeze în mod organizat pentru obținerea de drepturi pentru românii din Transilvania. Membrii Partidului Național Român, condus de Ion Rațiu (președinte) și Gheorghe Pop de Băsești (vicepreședinte), decid formularea unui memorandum (1892) adresat împăratului Franz Iosif, prin care se solicită autonomia Transilvaniei și drepturi egale pentru românii din Transilvania, precum cele ale populației maghiare. În urma refuzului împăratului de la Viena de a da curs memorandumului, acesta a fost înaintat Budapestei de către Viena. Demersul politicienilor români a fost considerat o infracțiune și, în consecință, aceștia au fost judecați la Cluj (1894) și condamnați la închisoare. Gheorghe Pop de Băsești a avut de ispășit o pedeapsă de un an de închisoare pentru implicarea în lupta de recunoaștere a drepturilor românilor din Transilvania. 

În anul 1918, anul Marii Uniri, Gheorghe Pop de Băsești era președinte al Partidului Național Român, funcție în care i-a succedat lui Ion Rațiu. Consiliul Național Român Central al Partidului Național Român convoacă pentru data de 1 Decembrie 1918 Marea Adunare Națională la Alba Iulia. Sosirea lui Gheorghe Pop de Băsești la Alba Iulia nu a fost una lipsită de peripeții, deoarece trenul în care se afla a fost atacat cu rafale de gloanțe. În ciuda frigului (vagoanele nu erau încălzite, deși era prag de iarnă) și a condițiilor de călătorie (multe geamuri ale trenului erau sparte), delegații au reușit să ajungă în siguranță la Alba Iulia. Excepția a fost Ion Arion, martir al Unirii, ucis în gara din Teiuș, în timp ce se îndrepta spre Alba Iulia, pentru a sărbători Marea Unire.

Gheorghe Pop de Băsești, ajuns între timp la vârsta de 83 de ani, a fost desemnat să prezideze Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care s-a încununat cu Declarația de Unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul Român. Gheorghe Pop de Băsești a fost președintele Adunării la care au mai participat și alți mari exponenți ai românilor din Transilvania, precum Iuliu Hossu, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Veovod, Iuliu Maniu ș.a.m.d. 

Clipa visată: unirea de la 1 Decembrie 1918

Gheorghe Pop de Băsești a ajuns să își vadă realizat visul de o viață la Alba Iulia, la data de 1 Decembrie 1918. Pentru acest vis a luptat în Parlamentul de la Budapesta, a fost condamnat la închisoare pentru redactarea Memorandumului iar, spre finalul vieții, a avut onoarea să fie președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. 

La scurt timp după participarea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Gheorghe Pop de Băsești moare (23 februarie 1919) însă apucă să trăiască satisfacția Unirii Transilvaniei cu România. Înmormântarea sa (26 februarie 1919) are loc sub o rafalele de gloanțe trase de armatele bolșevice ale lui Bela Kun. 

Sub același semn al altruismului care i-a caracterizat toată activitatea se înscrie și testamentul lăsat de Gheorghe Pop de Băsești: o mare parte din averea sa a fost donată Mitropoliei greco-catolice de la Blaj, în scopul dezvoltării culturale a românilor. În anul 2005, a fost sfințită biserica greco-catolică cu hramul ”Sfântul Gheorghe” în Băsești, pe unul dintre terenurile care i-a aparținut marelui politician și care a fost donat Bisericii greco-catolice. Gheorghe Pop de Băsești a susținut, în timpul vieții, activitatea țăranilor pentru derularea muncilor câmpului și a finanțat presa românească și elevii cu situație materială precară. 

În localitatea Băsești, locul de baștină a lui Gheorghe Pop de Băsești, se află spre vizitare și casa memorială a familiei sale, un loc emblematic pentru celebrarea memoriei marelui politician și pentru simbolistica formării statului unitar român în anul 1918. Comemorarea unor astfel de personalități și vizitarea locurilor care le personifică activitatea este una dintre cele mai bune metode de întărire a solidarității naționale. Gheorghe Pop de Băsești a întruchipat lupta pentru drepturile românilor din Transilvania, fiind o personalitate respectată între români și temută de adversari.