Vinerea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Fântâniţa deoarece legendele spun că Maica Domnului a făurit o fântână care se umplea de apă doar în Vinerea Scumpă, apă care era dătătoare de viaţă.
Curtea Supremă din Rusia a interzis funcţionarea pe teritoriul său a organizaţiei religioase Martorii lui Iehova, aprobând o cerere a Ministerului de Justiţie de a considera gruparea creştină ca fiind extremistă.
Fiecare zi a Săptămânii Luminate, cea care urmează Duminicii Paştelui, are o semnificaţie specială.
Tradiţiile şi obiceiurile de Înviere sunt cunoscute şi respectate de o mulţime de oameni încă din timpuri străvechi, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte, care nu sunt cunoscute de toată lumea.
Altețele regale au dorit să se roage la catedrala Greco-Catolică Schimbarea la Față, după ce au fost primiţi, în aceeaşi zi, şi în Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca.
Românii din insulele și fiordurile norvegiene de dincolo de Cercul Polar s-au bucurat, anul acesta, după mulți ani, de primirea Sfintei Lumini, sărbătorind Paștile împreună cu episcopul lor, Preasfințitul Părinte Macarie Drăgoi al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord.
«Ziua Învierii, să ne luminăm popoare! Paştile Domnului, Paştile! Că din moarte la Viaţă şi de pe pământ la Cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântarea de biruinţă» (Canonul Utreniei sărbătorii).
„Icoana este Împărăţia lui Dumnezeu deschisă lumii, şi lumea îndreptată spre Împărăţia lui Dumnezeu"
În zonele de pe Valea Someşului şi pe Valea Bârgăului din Bistriţa-Năsăud se respectă cu sfinţenie tradiţiile din Săptămâna Mare pentru a fi feriţi tot anul de necazuri şi boli.
Recomandări: