Conform unui sondaj de opinie realizat de GeoPOL la finele lunii trecute, românii par mai degrabă speriaţi de procesul reorganizării administrativ-teritoriale a României. Ei refuză desfiinţarea judeţelor şi spun că noile structuri regionale vor umfla şi mai mult birocraţia şi vor consuma şi mai mulţi bani. De asemenea, nici nu vor să audă de regiuni cu populaţie de etnie maghiară majoritară. Un fost secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor spune că oamenii se tem de ceva ce încă nu cunosc.
Astfel, cei mai mulţi dintre respondenţi (44%) susţin că regionalizarea va genera o creştere a birocraţiei şi a cheltuielilor publice iar peste două treimi dintre noi (67,4%) nici nu vor să audă de o eventuală desfiinţare a judeţelor. Mai mult de jumătate (53%), se tem că împărţirea României în regiuni va duce la apariţia de lideri politici locali extrem de puternici. Totuşi, 63% vor să-şi aleagă singuri liderii regionali şi doar 20% ar accepta ca aceştia să fie aleşi de reprezentanţii autorităţilor locale sau numiţi de guvern, aşa cum par a arăta variantele luate în calcul de USL. 80% dintre români nu sunt de acord cu crearea unei regiuni care să conţină doar judeţele cu populaţie majoritară de etnie maghiară. Studiul GeoPOL a fost realizat în perioada 18-25 februarie, pe un eşantion reprezentativ de 1090 de persoane majore şi are o eroare maximă admisă de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
„Sondaj prematur", este verdictul fostului secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, Liviu Radu, care a lucrat la primele scenarii privind reorganizarea administrativ-teritorială a României. „Oamenilor li s-a cerut părerea despre o idee încă neconcretizată, despre care doar au auzit câte ceva. Sigur că atunci când auzi de crearea de instituţii noi, automat te gândeşti la birocraţie în plus, dar, prin măsuri complementare, chiar se poate reduce birocraţia. Într-adevăr, există riscul apariţiei superbaronilor, dar, repet, deocamdată nu există un proiect. Acum există doar conflicte între localităţi, care să fie capitală de regiune, de genul Cluj - Oradea , Braşov -Sibiu - Târgu-Mureş, Arad - Timişoara sau Constanţa - Brăila - Galaţi, conflicte care, după părerea mea, odată cu apariţia proiectului, se vor acutiza. Oricum, eu zic să vedem mai întâi proiectul şi abia apoi să discutăm", a comentat Radu.
În opinia fostului secretar de stat, pentru ca proiectul regionalizării României să se bucure de sprijinul populaţiei trebuiem să îndeplinească trei comandamente. „Trei lucruri sunt foarte importante. În primul rând, serviciile aflate în relaţie directă cu cetăţeanul să nu fie duse la centrul regiunii, punând astfel oamenii pe drumuri. În al doilea rând trebuie avut grijă să nu apară suprapuneri de competenţe între instituţii şi birocratizare suplimentară. În fine, e foarte important ca execuţia să fie scoasă de la politicieni. Politicienii să ia decizia, dar ordonatorii de credite, cei responsabili cu execuţia să fie funcţionari", a explicat Radu.
