„Clujul are cele mai mari şanse să fie reşedinţă de regiune"

Vicepremierul a explicat de ce nu se vor desfiinţa judeţele şi nu se vor comasa comunele, dar şi cum va împăca orgoliile în interiorul regiunilor.

Coordonatorul proiectului regionalizării României, vicepremierul Liviu Dragnea, a spus că desenul viitoarelor regiuni nu e încă stabilit şi a negat că ar exista diferende în USL pe tema regionalizării. El a promis că, după ce specialiştii vor finaliza proiectul noii structuri administrativ-teritoriale, vor fi organizate dezbateri publice în 12 mari poli de dezvoltare, inclusiv la Cluj.

Deşi sunt de notorietate diferenţele de opinii dintre social-democraţi şi liberali pe tema regionalizării, vicepremierul susţine că acestea nu există. „Am citit şi eu în presă că ar fi diferende între noi, le-am căutat şi nu le-am găsit. Nu există două proiecte de regionalizare, al nostru şi al lor; există doar o analiză extrem de serioasă făcută de o comisie academică alcătuită din specialişti, profesori universitari, comisii interne ale celor două partide, dar nu există diferende pe numărul de regiuni (Dragnea a prezentat varianta cu actualele opt regiuni, în vreme ce comisia PNL, condusă de Klaus Johannis, propune 12m regiuni, n. red.) pentru că încă nu e stabilit. La elaborarea proiectului regionalizării, ultimele două lucruri pe care le vom stabili vor fi noua configuraţie administrativ-teritorială şi reşedinţele regiunilor", a afirmat Dragnea.

Acesta neagă că ar fi partizanul păstrării actualelor euroregiuni. „La congresul PSD am prezentat simulări ale fluxului persoanelor pe hărţi cu ceea ce avem la ora actuală, dar numărul şi structura viitoarelor regiuni vor reieşi din analiza comisiei academice. Dacă ei vor veni cu 7 sau cu 10 regiuni, acel proiect îl voi susţine", a afirmat Dragnea. Totuşi, a admis că, de teamă că alegerea indirectă a viitorilor preşedinţi de consilii regionale ar favoriza PSD, liberalii au propus ocuparea funcţiei prin rotaţie de preşedinţii consiliilor judeţene, dar a respins această variantă. „Regionalizarea va fi făcută în două etape. În prima, până la sfârşitul anului, vrem să avem adoptată legea regionalizării şi regiunile înfiinţate, cu structurile de conducere în funcţie. Cea de a doua va dura între unul şi, Doamne fereşte, trei ani şi va presupune înfiinţarea şi întărirea instituţiilor regionale, cu delegarea treptată a atribuţiilor de la nivel central la nivel regional.

Dacă regiunile ar fi conduse prin rotaţie, ar însemna că am avea consilii regionale instabile, care vor trebui să coordoneze aceste instituţii regionale, care, probabil, vor fi la fel de instabile. Dacă nu e bine alegeri indirecte, poate facem alegeri directe sau poate facem alegeri indirecte în USL să alegem candidaţii comuni. Dacă facem regionalizarea după interese politice o facem degeaba. Nu vreau să repetăm greşelile din Polonia, că am studiat foarte atent toate sistemele din Europa. Şi ei au avut o comisie academică, iar rezultatul analizei specialiştilor a fost că Polonia are nevoie de 12 regiuni. Ulterior politicienii au cerut un plus de patru regiuni. Din acestea patru, trei o duc foarte rău", a explicat Dragnea.

Vicepremierul a admis că există o problemă mai greu de surmontat, cea a orgoliilor locale, ştiut fiind că Aradul nu vrea să se subordoneze Timişoarei, nici Sibiul Braşovului, cum nici Oradea nu vrea să se subordoneze Clujului. „Nici Alexandria nu vrea să se subordoneze Ploieştiului, dar sper să-i conving pe teleormănenii mei că, la o adică, se poate trăi foarte bine şi aşa. Ştim aceste lucruri, să nu credeţi că facem proiectul regionalizării închişi în laborator, ci trăim în România. Nu putem face şase reşedinţe într-o regiune, iar dau exemplul polonezilor, care s-au izbit de aceeaşi problemă şi au pus consiliul regional într-un judeţ şi prefectura regională în alt judeţ.

Nu, va fi o singură reşedinţă - Clujul are cele mai mari şanse să fie reşedinţă în această regiune - dar tocmai pentru a mai stinge din aceste orgolii am propus să facem mai multe centre regionale, să împărţim instituţiile regionale între reşedinţele de judeţ. În plus, toate reşedinţele de judeţ vor fi declarate poli de dezvoltare şi toate oraşele şi municipiile vor fi declarate centre de dezvoltare zonală, astfel încât toţi să beneficieze de fonduri de dezvoltare şi să realizăm o structură de dezvoltare tip fagure. Sigur că vor exista nemulţumiri, nu ne aşteptăm ca specialiştii din comisia academică să elaboreze un proiect şi toate judeţele să se predea, dar sperăm că, devenind fiecare centru regional sectorial, vor accepta mai uşor. Nu putem face maşini cu toate locurile în faţă, dar vom încerca să le facem locuri confortabile şi celor care vor sta mai în spate", a spus Dragnea.

Vicepremierul a explicat de ce nu e de acord cu desfiinţarea judeţelor. „Sentimentul de apartenenţă la o comunitate este unul dintre cele mai importante sentimente omeneşti. De atâţia ani, oamenii s-au obişnuit cu judeţele. În plus, actualele judeţe fruncţionează foarte bine, şi-au demonstrat eficienţa, dar sunt incapabile să elaboreze proiecte de anvergură - de aceea nu sunt eficient nici regiunile de mici dimensiuni. Nu există ţară dezvoltată fără acest nivel intermediar", a explicat Dragnea. El a precizat că regiunilor le vor fi delegate atribuţii exclusiv de la nivel central. „Nu vor fi delegate atribuţii de la judeţe; dimpotrivă, vor fi suplimentate atribuţiile consiliilor judeţene", a spus Dragnea. Acesta s-a declarat şi împotriva comasării comunelor, ca soluţie de supravieţuire pentru comunele incapabile să se autofinanţeze. „Unii oameni politici au spus că ar crede în acest proiect dacă am duce reforma regionalizării până la capăt şi am desfiinţa comunele. Desfiinţarea unei comune se poate face doar prin referendum local, dacă ne mai apucăm şi de asta, atunci nu mai terminăm nimic. O primărie desfiinţată nu înseamnă că am desfiinţat şi casele de acolo. Oamenii au aceleaşi probleme, au nevoie de şcoli, de drumuri, de canalizare. Dacă dispare un primar nu înseamnă că se revarsă acolo un şuvoi de bunăstare", a afirmat Dragnea. El a spus, însă, că vrea să stimuleze asocierile între comune.

Dragnea rămâne consecvent şi încrezător în viabilitatea calendarului anunţat încă de la începutul anului, dar spune că legea regionalizării ar trebui adoptată prin angajarea răspunderii. „Ne propunem să avem Constituţia modificată în septembrie sau octombrie, după care în noiembrie să adoptăm, sper prin angajarea răspunderii, Legea regionalizării, până la sfârşitul lunii noiembrie să avem regiunile înfiinţate, iar până în 31 decembrie să avem şi structurile de conducere, consilii regionale şi preşedinţi de consilii regionale în funcţie, indiferent că vor fi alese direct, indirect sau numite, astfel încât 1 ianurie 2014, începutul noului exerciţiu bugetar european, să ne prindă cu regiunile funcţionale", a declarat Dragnea.