Dragoș Damian, Terapia Cluj: „200 lei neimpozitati”- index de soluţii creative pentru angajatori

Dragoș Damian, Terapia Cluj: „200 lei neimpozitati”- index de soluţii creative pentru angajatori

Așadar, de la 1 iunie, după ce se aplică prevederea (voluntară), dacă facem socoteala bine un angajator care dorește (nu e obligat…) să crească  salariul angajaților plătiți cu salariul minim brut de 2550 lei cu 200 lei, total 2750 lei, le va da acestor un net de 1724 lei.

În prezent, un angajator care platește deja un net de 1724 de lei trebuie să plateasca un brut de 2911, deci este automat discriminat față de cel care va aplica noua prevedere;
O soluție creativă pentru toți angajatorii care plătesc un brut între 2911 lei și 2750 lei este să își dea afară angajații și să-i reangajeze pe 2750 lei, angajatul va lua același net de 1724 lei dar contribuțiile se vor diminua cu până la 161 lei / angajat, bani pe care angajatorul nu-i va mai plăti iar statul nu-i va mai colecta.

Un calcul pe colțul mesei arată că dacă angajatorii vor face un astfel de „artificiu” cu 100 de mii de angajați, statul va înceta să incaseze aproape 200 milioane lei / an.  
Mai mult, dacă este principial și constituțional corect și statul nu are probleme să colecteze bani la CASS și CAS, să aplicăm astfel de soluții creative și la domeniile cu cerinte înalte de calificare unde, chiar daca se platesc salarii mai mari, există deficit de forță de muncă sau generația Y nu este interesată de job. De exemplu, un inginer manager de sistem sau un specialist manager calitate pentru care se dau și 5000 lei net - dar degeaba, nu găsesti, sau trebuie să furi de la competiție, pentru că există un deficit enorm - care corespunde unui brut de 8548 lei, să sa aprobe ca pentru 6000 de lei net să se plătească 8000 lei brut. Și tot așa, diverse soluții creative, la întamplare.

Că munca este supraimpozitată, asta stim cu toții. Dar într-o țară campioană la evaziune fiscală și muncă la negru nu poți lua astfel de măsuri făra o analiză pe termen lung, care să includă o evaluare a efectelor secundare paradoxale și, mai cu seamă, obiective de creștere economică în domeniile în care sunt aplicate.

În absența unei strategii economice pe termen lung, toate aceste improvizații fiscale vor crea discriminări și frustrare pentru angajatorii onești, nu vor rezolva problema deficitului forței calificate de muncă, a puterii de cumpărare sau a muncii la negru și, desigur, statul își va vedea veniturile diminuate. Astfel că se deschide, în cazul de față inclusiv cu acordul angajatorilor care susțin măsura recent aprobată, cutia Pandorei a creșterii în 2023 a taxelor și impozitelor pentru toată lumea.

Comenteaza