Studiul care rescrie istoria: Misterul care a declanșat Ciuma Bubonică, dezvăluit după 700 de ani

Cercetătorii au reconstituit lanțul de evenimente care a precedat apariția Morții Negre în Europa, dezvăluind conexiuni surprinzătoare între catastrofe naturale, crize economice și epidemii.

Conform unui studiu publicat în revista Nature, citat de Mediafax, o erupție vulcanică majoră în jurul anului 1345 ar fi declanșat o succesiune de perturbări climatice și comerciale, creând condițiile pentru cea mai mortală pandemie din istoria Europei.

O echipă de la Universitatea din Cambridge și Institutul Leibniz a analizat inelele arborilor din opt regiuni europene, descoperind trei veri neobișnuit de reci începând cu 1345. Dovezi suplimentare din calotele glaciare ale Groenlandei și Antarcticii confirmă un vârf dramatic de sulf, indicând o erupție tropicală de proporții. Cronicile medievale menționează ceruri întunecate și eclipse lunare estompate, reflectând efectele atmosferice ale evenimentului.

Răcirea bruscă a afectat sever culturile din bazinul mediteranean, provocând foamete în Italia, Franța, Spania, Egipt și Levant. Orașele-state italiene, dependente de importurile de cereale, au fost nevoite să negocieze cu Hoarda de Aur pentru a aduce grâne din zona Mării Azov în 1347.

Însă corăbiile care transportau proviziile au introdus și purici infectați cu bacteria Yersinia pestis, declanșând epidemia de ciumă. Veneția, Genova și alte orașe comerciale au fost cele mai afectate, în timp ce centre autosuficiente precum Milano și Roma au fost mai puțin lovite.

Studiul trasează cea mai clară legătură de până acum între activitatea vulcanică, șocurile climatice, stresul economic și transmiterea bolilor. Cercetătorii atrag atenția că instabilitatea climatică, rețelele comerciale globale și bolile zoonotice pot reprezenta riscuri majore și în prezent.