Ce oraș își doresc clujenii: competitiv, productiv și bine guvernat

Cei mai mulți locuitori din regiunea Clujului vor să aibă un oraș competitiv și productiv, dar și bine guvernat, mai puțini optând pentru un oraș verde și rezilient ori just și incluziv.

O cercetare efectuată de organizația UrbanizeHub Romania relevă că, în privința administrației publice, importante par a fi două obiective majore la nivel național: orașul verde și rezilient, dar și orașul competitiv și productiv. Ierarhizarea obiectivelor depinde de zona țării și nevoile regionale. În Nord-Vest, regiune din care face parte Clujul, principalul răspuns din sondaj a indicat orașul competitiv și productiv.

“Amintim aici câteva dintre prioritățile predominante ale adminsitrației publice sub egida orașului verde și rezilient: mobilitatea urbană durabilă, reducerea poluării aerului sau alinierea la normele europene de management al deșeurilor. Pentru orașul competitiv și productiv, prioritățile se îndreaptă spre calitatea infrastructurii publice, valorificarea resurselor pentru investiții strategice, dar și încurajarea inovației și startup-urilor”, conform Urbanize Hub.

Alți piloni strategici predominanți pentru orașul just și incluziv par a fi accesul tuturor la servicii publice, implicarea societății civile și asigurarea unor costuri accesibile. Orașul bine guvernat se bazează pe piloni precum stabilitate și eficiență bugetară, reducerea birocrației și digitalizarea administrației. Guvernanța participativă nu se numără printre prioritățile de top ale administrației.

Societatea civilă vrea ședintele administrației pe internet

În cadrul celei de-a doua secțiuni a sondajului, societatea civilă consideră că orașul bine guvernat este pilonul principal, alături de orașul verde și rezilient. La fel ca în cazul administrației, există o convergență a obiectivelor orașului verde și rezilient, ierarhizarea fiind una similară cu cea a administrației publice. Infrastructura publică de calitate eclipsează toate celelalte obiective ale orașului competitiv și productiv iar incluziunea, implicarea societății și accesul la servicii se remarcă în cazul orașului just și incluziv.

În cazul orașului bine guvernat, ierarhizarea obiectivelor este similară celei realizate pentru administrația publică. Divergențe considerabile au apărut cu privire la ierarhizarea metodelor de informare a cetățenilor: opțiunile variază de la transmiterea ședințelor pe internet și colaborarea cu mass-media la informarea directă a grupurilor de interes, comunicarea prin pagina web a instituției sau diverse publicații.

Spațiile de afișaj din instituție au reprezentat ultima opțiune, lucru care arată dorința pentru digitalizare, precum și potențialul acestui fenomen. Consensul cel mai evident a fost definirea contribuției cetățenilor printr-un singur termen, apărut în mod predominant și recurent – implicare. Dezvoltarea urbană, rolul organizațiilor nonguvernamentale sau nevoile societății civile au reprezentat alte aspecte relevante.