Cât de mulțimiți sunt locuitorii din Cluj-Napoca de municipiu. Vezi cartierul cel mai apreciat și orașele unde satisfacția oamenilor e mai mare

Cluj-Napoca este depășit de alte orașe din Transilvania când vine vorba de cât de mulțumiți sunt locuitorii de locul în care trăiesc.

Brașov (scor: 80,9), Sibiu (80,8) și Oradea (80,6) conduc topul orașelor cu cel mai ridicat grad de mulțumire al locuitorilor, cu scoruri de peste 80 din 100, potrivit datelor colectate de o platformă imobiliară.

Cât de mulțumiți sunt cetățenii din Cluj-Napoca de oraș

La polul opus, cele mai scăzute niveluri de satisfacție au fost înregistrate în Ploiești (63,6), Alexandria (65,1) și Tulcea (65,7). Bucureștiul se clasează abia pe locul 24, cu un scor de 71,8, în timp ce Cluj-Napoca ocupă locul 5, cu un scor de 78,7, potrivit unui comunicat Storia.

Topul orașelor după gradul de mulțumire exprimat de locuitori

Conform sursei ctiate, în topul orașelor cu cele mai ridicate scoruri de satisfacție se află Brașov (80,9), Sibiu (80,8), Oradea (80,6), Râmnicu Vâlcea (79,1), Cluj-Napoca (78,7), Iași (76,9), Botoșani (76,2), Miercurea Ciuc (76,2), Pitești (75,2), Craiova (75,1), Sfântu Gheorghe (75) și Alba Iulia (75). La capătul clasamentului se află Ploiești (63,6), Alexandria (65,1), Călărași (65,7), Tulcea (65,7), Deva (66,2), Reșița (68,4), Constanța (70), Târgu Mureș (70), Baia Mare (70,7), Piatra Neamț (71,6), Giurgiu (71,6) și Bacău (71,7). Deși diferențele nu sunt extreme, acestea indică variații clare în percepția asupra calității vieții urbane.

Cel mai bun cartier din Cluj-Napoca

Printre cartierele cel mai bine evaluate de locuitori, în funcție de gradul de satisfacție exprimat, se numără Orizont (91) din Buzău, Valea Cetății (90,7) din Brașov, Trei Stejari și Valea Aurie (ambele 90,2), Ștrand I (89,9) din Sibiu, Copou (89,4) - Iași, Ștrand II (88,2) din Sibiu, Universității (88,1) din Oradea, Moara de Vânt (87,5) din Iași, Zorilor (87,4) din Cluj-Napoca și Tineretului (87,3) din Sibiu.

La polul opus, cu cele mai scăzute scoruri de satisfacție, se află Bereasca (47,1) din Ploiești, CET (52,9), Inel 1 (53,8) și Palas (54,2) din Constanța, Romanești (54,5) din Craiova, Anadolchioi (55,4) din Constanța, Bulevardul București (55,4) din Ploiești, Micro 40 (55,7) - Galați, Bariera Vâlcii - Craiova (55,9), Malu Roșu (57) și Mihai Bravu (57,1) din Ploiești. 

Indexul T.R.A.I prezintă atât date obiective, preluate din Google Traffic, Google Places, Airly, Storia, cât și date subiective colectate de la locuitorii din cartierele incluse pe platformă. Unul dintre indicatorii subiectivi analizați este „Gradul de mulțumire”, care reflectă percepția generală a locuitorilor asupra calității vieții din cartierele sau orașele în care trăiesc. Acesta cumulează peste 107.000 de răspunsuri la afirmația „Sunt mulțumit/ă de cartierul meu”, exprimând nivelul de satisfacție resimțit. Fiecare indicator este exprimat printr-un scor, iar un scor mai apropiat de 100 indică un nivel mai ridicat de satisfacție din partea locuitorilor.

„Credem că deciziile bune încep cu informații relevante. Indexul T.R.A.I este modul nostru de a aduce mai multă transparență în jurul calității vieții urbane. Gradul de mulțumire exprimat de locuitori reflectă realitatea trăită zi de zi – în care factori precum siguranța, curățenia, accesul la transport în comun sau liniștea contează cu adevărat. Prin acest demers, oferim nu doar o resursă valoroasă pentru cei care vor să își aleagă locuința în cunoștință de cauză, ci și un instrument util pentru autorități și dezvoltatori care vor să înțeleagă mai bine nevoile comunităților urbane,” a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe OLX Group (Storia și OLX Imobiliare).

Distribuția acestor scoruri arată că, în multe cazuri, există o corelație între satisfacția generală la nivel de oraș și percepția asupra cartierelor – orașele care obțin scoruri ridicate includ adesea zone bine evaluate. Totuși, apar și excepții relevante, în care cartiere individuale se remarcă prin scoruri foarte bune chiar și în orașe care nu se află în topul național, semnalând o diversitate semnificativă a experienței urbane la nivel local.