Foto Tânără din Spania stabilită la Cluj, lecție de istorie pentru urmăritorii ei despre cele 90 de tone de aur ale României pe care Rusia nu le-a mai înapoiat

Sara Senent, o tânără din Spania stabilită la Cluj, a publicat un reel în care le prezintă urmăritorilor săi spanioli povestea tezaurului românesc trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial. 

Sara Senent spunea despre mutarea în Cluj-Napoca în urmă cu câteva luni că această alegere i-a oferit exact lucrurile pe care le căuta: costuri mai accesibile, libertatea de a lucra online și șansa de a începe de la zero într-o altă țară. Clujul a contat și el în alegere: comunitate internațională, cafenele și spații de coworking.

La mai bine de un secol de la acel moment, România continuă să revendice cele 91,5 tone de aur fin pe care Moscova le-a primit spre protejare în timpul Primului Război Mondial. 

În videoclipul publicat pe rețelele sociale, tânăra din Spania stabilită la Cluj-Napoca explică împrejurările în care autoritățile române au decis să trimită tezaurul în Rusia, în contextul ocupării Bucureștiului de către trupele inamice. Primul transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus aurul Băncii Naționale a României, precum și bijuteriile Reginei Maria. Un al doilea transport a fost organizat în anul următor.

„Știați că România a trimis Rusiei peste 90 de tone de aur în timpul Primului Război Mondial și că, după mai bine de un secol, încă încearcă să îl recupereze? În 1916, România era în război. Trupele inamice ocupaseră Bucureștiul. În fața riscului de a-și pierde rezervele naționale, guvernul a luat o decizie.

Să trimită tezaurul la Moscova, unde urma să fie protejat de Rusia, aliata sa de la acea vreme. În decembrie, în acel an, un tren cu 17 vagoane a transportat 1.738 de lăzi care conțineau aurul Băncii Naționale a României și bijuteriile Reginei Maria.

Dar asta nu a fost tot. În 1917, a fost organizat un al doilea transport, care urma să includă alte rezerve, documente istorice, opere de artă și alte obiecte de valoare din patrimoniul românesc.” 

Sara continuă povestea cu evenimentele care au transformat transporturile într-o dispută istorică de lungă durată. După Revoluția Bolșevică, noua putere de la Moscova a rupt relațiile diplomatice cu România și a confiscat bunurile depozitate pe teritoriul rus. Deși o parte dintre obiectele culturale și documentele românești au fost restituite în 1935 și 1956, cea mai mare parte a aurului Băncii Naționale nu a revenit în țară, scrie Mediafax.