Când vor crește pensiile și vor scădea taxele în România

România traversează o perioadă economică dificilă, în care echilibrul bugetar devine una dintre principalele provocări.

Inflația de 10,7%, scăderea reală a salariului mediu brut cu 5,1% și diminuarea PIB-ului cu 0,2% sunt efecte ale procesului de corectare a deficitului bugetar, susține economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al lui Ilie Bolojan.

„Ele sunt asumate și inevitabile, pentru că sunt două aspecte de comentat. În primul rând, când ai o situație de deficit bugetar de nouă-10% din PIB, ca să fac o o paralelă, e ca și cum ai o casă care în flăcări. Da, când ai un deficit bugetar atât de mare, e ca și cum ai avea un incendiu la casă și trebuie să-l stingi. Dar când îl stingi, evident că provoci o inundație", a declarat Dumitru, potrivit Digi24.

Reducerea taxelor, posibilă abia după scăderea deficitului

Relaxarea fiscală și posibila reducere a taxelor ar putea deveni posibile doar după ce deficitul bugetar va coborî la 3% din PIB. Aceasta este o țintă estimată pentru orizontul anilor 2030–2031.

„În momentul în care situația finanțelor publice, adică când ajungem la deficite de 3%, sub 3% din PIB poți să te gândești ce ai mai putea să ajustezi pe partea de taxe și impozite care să facă sistemul fiscal mai atractiv, mai stimulativ pentru mediul antreprenorial, dar până acolo mai e cale lungă. Dacă ne gândim ținta noastră e să reducem deficitul la 3% în 2030-2031, deci mai sunt mulți ani”, explică Ionuț Dumitru.

Acesta atrage atenția că în prezent nu mai există spațiu fiscal pentru măsuri suplimentare de sprijin, iar continuarea reformelor și disciplina bugetară rămân esențiale pentru atingerea țintelor de deficit.

Creșterea economică, sub presiune

Economia României a fost susținută în anii anteriori de niveluri ridicate ale împrumuturilor, însă acest model nu mai este sustenabil, avertizează consilierul onorific al premierului.

„România are o problemă majoră de competitivitate”, motiv pentru care în prezent, chiar și cu bani pe care țara noastră i-ar putea împrumuta, economia nu ar putea să crească.

„Economiștii știu că nu poți să ai creștere economică sănătoasă fără să ai echilibrele macro-economice asigurate, adică poți avea creștere economică, cum am avut în anii anteriori, dar cu deficite foarte mari, care deficite trebuie corectate la un moment dat, acea creștere economică nu e sănătoasă. Adică nu e sustenabilă cum spun prețios economiștii. Adică nu poți să o susții în termeni simpli, pentru că nu poți să faci deficite la nesfârșit pentru că acumulezi datorie și împovărează din ce în ce mai mult până te duci cu capul în zid”, mai spune consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan.

Când cresc pensiile și salariile 

Pentru anul 2027, bugetul ar putea permite indexarea pensiilor și a salariilor, însă doar în anumite condiții economice.

„Într-un cadru bugetar pe 2027 trebuie luată o decizie pe acest subiect, dar după părerea mea, începând cu 2027, salariile ar trebui să crească dar, să reușim să reducem cheltuielile ca procent din PIB, adică salarii, pensii, asistență socială, toate cheltuielile statului, să crească într-un ritm mai mic decât crește PIB-ul nominal”, susține Ionuț Dumitru.