Biblioteca Teleki, o vizită cu iQ ridicat

Biblioteca Teleki din Târgu-Mureş pare ruda de la ţară a splendidei Săli de Stat de la Viena.

Sala barocă, pe două niveluri, a bibliotecii târgumureşene seamănă cu impunătoarea sală vieneză, dar dimensiunile ciclopice ale bijuteriei din capitala imperială nu se puteau regăsi într-un oraş situat aproape de graniţa imperiului. Cu toate acestea, Biblioteca Teleki este una dintre cele mai frumoase şi importante biblioteci din Europa Centrală şi de Est, şi singura din Transilvania care funcţionează şi ca obiectiv turistic.

Legătura dintre bibliotecile de la Viena şi Târgu-Mureş a făcut-o contele Sámuel Teleki, personaj ilustru al vremii sale, ajuns vicecancelar şi apoi cancelar al Transilvaniei la Viena, cu începere din 1787. Inspirat fără îndoială de arhitectura Sălii de Stat a bibliotecii vieneze, ridicată între 1723 şi 1726, el a construit biblioteca de la Târgu-Mureş între anii 1799-1802. În 1802, biblioteca îşi deschide porţile, ca instituţie publică, prima de acest fel din această parte a Europei. În 2013, biblioteca îşi deschide în continuare porţile, tot ca instituţie publică. Însă, cei care îi trec acum pragul, sunt, la fel ca şi la Viena, turiştii, şi nu cititorii interesaţi de volumele adăpostite.

Sala bibliotecii, ticsită de cărţi vechi, adăpostite după grilaje în carouri de sârmă albă, este străjuită de busturile unor eroi sau cărturari din antichitate. Chipuri buclate de filosofi greci alternează cu feţe semeţe de generali romani. Două busturi de bronz ale ctitorilor - Sámuel Teleki şi soţia sa, Zsuszanna Bethlen - sunt executate în acelaşi stil. Pe axa lungă a sălii, două tablouri ale contelui se privesc de la distanţă. De o parte, contele la tinereţe, de cealaltă, tot el, la senectute.

„Este foarte important de spus că totul s-a păstrat ca acum 200 de ani, când s-a deschis. Mobilierul e de atunci, statuile, tot de atunci, chiar şi sârma care protejează dulapurile cu cărţi este de atunci. A fost o variantă mai ieftină şi mai practică decât vitrinele de sticlă", spune ghidul bibliotecii, Weisz Szidónia.

Sub vitrine de sticlă, în expoziţie se găsesc câteva din rarităţile bibliotecii. Cea mai veche Biblie în limba maghiară împarte aceeaşi vitrină cu cea mai veche Biblie în limba română. O copie a Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite ale Americii, executată după matricea originală, se odihneşte nu departe de cea mai veche hartă a Transilvaniei, prinsă între coperţile unui volum original al „Theatrum Orbis Terrarum", editat de Abraham Ortelius.

Majoritatea operelor expuse provin chiar din colecţia Teleki. Contele a fost un harnic cumpărător de cărţi, misiţii săi fiind prezenţi în 25 de oraşe europene, de unde procurau lucrări pentru eruditul transilvănean. Până la sfârşitul vieţii, în 1822, aristocratul dotase biblioteca cu 40.000 de volume. Colecţiei sale i s-a adăugat cea a soţiei, aflată acum în holul de intrare. Apoi, odată cu desfiinţarea Colegiului Reformat din Târgu-Mureş, aici şi-a găsit refugiu şi biblioteca acestei instituţii. „80.000 de volume de la Colegiul Reformat au ajuns aici după al doilea război mondial, când a fost desfiinţat colegiul. Apoi, alte mii de volume au fost transferate de la bibliotecile unor mănăstiri sau colegii confesionale", explică ghidul Weisz Szidónia.

Biblioteca adăposteşte şapte codice din secolele XIV-XV, 67 de incunabule (tipărituri dinainte de 1500), diverse ediţii de lux sau princeps de o valoare inestimabilă şi o colecţie de 1.200 de biblii.

Biblioteca Teleki numără acum 240.000 de volume. Donaţiile însă continuă. „Anul acesta am primit o donaţie de la un profesor de la Oxford, constând în 40 de cutii cu cărţi", mai spune ghidul. Biblioteca Teleki este în continuare publică. După completarea unui formular, orice persoană poate consulta în interes ştiinţific volumele aflate în patrimoniul bibliotecii. „Funcţionează neîntrerupt în acest regim din 1802, cu două mici întreruperi, cauzate de cele două războaie mondiale. Din fericire nu s-au atins de ea nici comuniştii - doar o perioadă au fost acoperite tablourile contelui cu o pânză, deoarece nobilii nu erau bine văzuţi pe atunci -, şi nici măcar armata rusă, care în alte locuri a folosit paginile vechilor cărţi pe post de aşternut pentru cai", povesteşte Weisz Szidónia.

Mii de turişti vizitează anual Biblioteca Teleki, majoritatea din Ungaria, dar şi din alte ţări. Cristian Mureşan, un expat român din Belgia a venit să viziteze biblioteca împreună cu prietena sa, Marlies Lejuste. „Este superbă, ca tot Târgu-Mureşul, această bibliotecă. E bine întreţinută şi valoroasă. Din păcate, lumea încă nu ştie ce există aici", spune turistul. Marlies este încântată şi ea de oraş: „Am văzut atâtea clădiri frumoase. Nu ştiam că există aşa ceva aici. România este norocoasă că încă nu şi-a distrus patrimoniul".

Vizitarea e gratuită

Odată cu strămutarea bibliotecii Colegiului Reformat, la Biblioteca Teleki a ajuns şi colecţia de obiecte care au aparţinut lui Bolyai Janos şi tatălui său, Farkas. O sală de expoziţie a fost amenajată pentru a omagia memoria celor doi savanţi. De asemenea, biblioteca organizează periodic expoziţii tematice temporare. Toate acestea pot fi vizitate gratuit, zilnic, cu excepţia zilei de luni, de la 10.00 la 18.00, iar sâmbăta şi duminica, până la 13.00. O vizită nu durează mai mult de jumătate de oră.