Idei bune şi nebune :). Unde se calcă pe bătături proiectele clujenilor şi ale Primăriei
- Scris de Ionel Lespuc
- 06 Sep 2017, 18:48
- Administraţie
- Ascultă știrea
Website-ul bugetareparticipativă.ro, realizat de Primărie, a avut misiunea de a-i implica pe clujeni în actul administrativ. Şi a reuşit, în bună măsură. 338 de proiecte au fost propuse într-o perioadă scurtă de timp, iulie - august. Acestea sunt acum verificate de specialiştii municipalităţii. „Nu din punct de vedere al oportunităţii, ci se va face o analiză tehnică şi a legalităţii", a ţinut să precizeze primarul Emil Boc.
Fără să încercăm să descurajăm pe cineva, trebuie să spunem că o mică parte dintre idei, foarte bune de altfel, au fost deja realizate, iar pentru o altă parte, mai mare, există demersuri mai vechi, aflate în diverse stadii, pentru a fi puse în operă.
Începem cu proiectul propus de Virgul Adrian Curta, ca şcolile să îşi deschidă curţile pentru copii. Acest lucru s-a întâmplat deja, iar elevii au putut să se joace în incinta unităţilor de învăţământ pe toată durata vacanţei. Veronica Ionescu-Heroiu a sugerat introducerea unui sistem wi-fi în autobuze; toate vehiculele noi, cele mov, cumpărate de Compania de Transport Public (CTP) şi Primărie, au un asemenea sistem (dacă nu funcţionează trebuie notificată conducerea CTP), iar mijloacele de transport vechi urmează să fie înlocuite în următorii doi ani.
Problema străzilor din centru îi preocupă pe clujeni şi este firesc să fie aşa. Mai multe idei au legătură cu strada Mihail Kogălniceanu. Radu Munteanu propune pietonalizarea ei şi realizarea unul Walk of Fame, variantă agreată şi de George Costea; Cătălin Sânpetrean vine şi cu soluţia realizării unei piaţete în locul parcării din faţa bisericii piariste. Toate aceste variante au apărut deja în spaţiul public. Primăria şi Ordinul Arhitecţilor din România pregătesc un concurs de soluţii fix pe acest subiect. „Tema este pietonalizarea completă sau semi-pietonalizarea străzii Mihai Kogălniceanu şi a pieţei Universităţii", spunea, la începutul anului, Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. „Îmi doresc ca acolo să existe o alee a celebrităţilor, cu rectorii Universităţii Babeş-Bolyai, pentru că oraşul s-a dezvoltat în principal datorită acestei instituţii de învăţământ", explica şi Emil Boc.
Iar dacă vorbim de celebrităţi, Adina Dana Gânscă se gândeşte la reabilitarea statuii ecvestre a lui Mihai Viteazu. Lucrarea va demara în curând, chiar dacă iniţial era prevăzută pentru momentul când întreaga piaţă va primi o altă faţă. Proiectul stagnează din cauza unui proces cu un constructor portughez care trebuia să realizeze un parking subteran în zonă.
Pod care să lege strada Porţelanului cu strada Nădăşel, cere Simona Stouca. „Pentru a înţelege, vă rog să experimentaţi trecerea peste podul actual la orice oră", scrie doamna. Licitaţia pentru execuţia noului pod a fost trimisă luna aceasta către SEAP, sistemul electronic de achiziţii publice, şi este în faza de analiză, urmând ca în scurt timp să fie publicat pe site. Podul Porţelanul va fi complet nou, cu două benzi, iar cel existent va rămâne pietonal. În procedură de licitaţie este şi modernizarea podului Fabricii.
Sorin Necrelescu solicită o traversare a liniei ferate în zona Calea Baciului, pasaj subteran sau suprateran. Aici demersurile nu au fost făcute încă, dar ideea există şi apare în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).
Un alt clujean, Marcel Giurgea, vrea piste de biciclete prin spatele Muzeului Apei. Legea nu permite momentan nicio amenajare în zona de protecţie a sursei de apă a Clujului. Un lucru de altfel criticat de Emil Boc, care - pe o parte din acea uriaşă zonă verde îngrădită - şi-a imaginat că va putea realiza cel mai întins parc al Clujului.
Infrastructura este o temă serioasă, la fel şi transportul. Căutăm soluţii alternative la maşinile proprietate personală, iar unii dintre clujeni le-au şi găsit. Gergő Papp-Szentannai are o idee excelentă, de tren de tipul S-Bahn-ului din Germania pe calea ferată existentă între Baciu şi Apahida. Şi această idee apare în PMUD, iar arhitectul Şerban Ţigănaş a subliniat, în legătură cu ea: „Dacă eram în Olanda, exista deja".
Răspunzând unei solicitări a website-ului Linia9.ro, în luna iunie, Compania Națională de Căi Ferate arăta că doreşte să vină în sprijinul transportului local clujean cu o legătură feroviară cu trenuri expres, între cele două parcuri industriale Tetarom 1 - Baciu şi Tetarom 3 - Jucu, respectiv cu o legătură directă pentru publicul călător între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca şi staţia CF Cluj-Napoca Est.
Citeşte şi: Surpriză între Baciu şi Jucu. Am putea avea tren metropolitan expres care goneşte cu peste 100 km/h
Florin Cotofan merge şi mai departe, propunând un metrou suspendat pe cursul Someşului. Cu alte cuvinte, monorailul pentru care Universitatea Tehnică are un proiect încă din anii 80. Acest vehicul a fost subiect în mai multe campanii electorale şi problema nu este că municipalitatea nu şi-ar dori metrou sau monorail, ci că o asemenea idee costă exorbitant.
Citeşte şi: După 40 de ani. Boc a readus în discuție monorailul
Şi pentru că vorbeam despre proiecte din trecut, avem o idee care, originar, datează de prin anii 80: telegondolă din Parcul Central până pe Cetăţuie.
Mulţi clujeni se gândesc la parkinguri, şi e normal să o facă într-un Cluj strangulat de trafic şi de parcări haotice. Roxana Stoica propune un garaj subteran la Institutul de Oncologie, luat zilnic cu asalt de bolnavi, aparţinători şi taxiuri. Parkingul de la Oncologie va fi în realitate suprateran şi va fi situat în curtea instituţiei, urmând să fie realizat într-o colaborare cu Primăria.
Dacă tot construim Clujul cel modern, avem nevoie şi de relaxare. Ioana Dorina Cîrjă şi Ioan Cristian Czinege solicită realizarea unui aquapark. Trebuie să ştiţi că ideea există demult, dar, ce-i drept, a fost bâlbâită de actuala administraţie a Clujului. Aquaparkul ar urma să se amenajeze pe o zonă extinsă, care cuprinde şi actualul amplasament al ştrandului Sun. Orice demers este momentan blocat de un proces între Primăria şi USAMV, pentru o parcelă de teren. Doamna Cîrjă s-a gândit că amenajarea ar putea costa 100.000 de euro, dar numai mutarea liniilor Transelectrica de deasupra zonei unde va fi amplasat aquaparkul a fost evaluată la circa 500.000 de euro.
Doi clujeni, Maria Corrieri şi Sorin Morariu, doresc amenajarea şi modernizarea spaţiului numit „La terenuri", din Mănăştur. Acolo, municipalitatea şi-a propus să amenajeze următoarea bază sportivă cu acces gratuit, precum cea din Gheorgheni. Problema este de proprietate. Cea mai mare parte a terenului în litigii, iar în domeniul public al Clujului se află o suprafaţă mică şi complet insuficientă pentru realizarea bazei sportive. Un alt parc aflat în vizorul locuitorilor oraşului este cel al Feroviarilor. Intrat în această vară sub jurisdicţia Primăriei, parcul va face obiectul unui concurs de soluţii. Dar nu anul acesta. Mai devreme, în 2 octombrie 2017, vom afla însă rezultatul concursului pentru amenajarea Someşului, inclusiv cu planurile pentru zona parcului Armătura.
Dacă tot discutăm despre Someş, Monica Tomuş propune amenajarea unui zone largi pe râul Someş destinată amatorilor de plimbări cu caiacul. Odată că soluţiile pentru amenajarea Someşului ar veni cu o idee de genul acesta. Să zicem, în zona din dreptul Sălii Sporturilor. Apoi, în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, comandată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, se prevede de acum un an şi jumătate ca o zonă pentru amatorii de sporturi nautice să fie realizată acolo unde Someşul va fi deviat, pentru a face loc pistei de 3.500 de metri a aeroportului.
Mircea Onac ar investi 60.000 de euro din bugetul Clujului pentru platforme îngropate de colectare a deşeurilor. Primăria a apucat să semneze deja un acord de 4,7 milioane de lei, peste un milion de euro, cu o societate privată, pentru îngroparea punctelor gospodăreşti din oraş. Primele zece proiecte au fost deja aprobate şi urmează să intre în lucru, iar anul acesta ar trebui să avem în total 18 zone cu containere îngropate. AICI aveţi şi adresele.
Am lăsat la urmă Clujul digital. Un proiect foarte util ar fi cel al lui Horaţiu Pop, „ajungi în staţie deodată cu autobuzul". Adică o aplicaţie care să îţi spună când soseşte un mijloc de transport într-o anumită staţie. Compania de Transport Public şi Wind Technologies lucrează deja la aplicaţie, folosind informaţii furnizate de GPS-urile mijloacelor de transport în comun.
Reka Roşca şi Bogdan Goadă cer un site al Primăriei mai prietenos cu utilizatorii. Acesta este în lucru şi va fi gata, probabil, la finalul anului.
Faptul că se intersectează cu proiecte ale Primăriei nu scade cu nimic meritele ideilor propuse de clujeni. De fapt, situaţia poate fi interpretată şi ca o slabă comunicare pe proiectele în curs din partea municipalităţii. Până la urmă nici nu este important cine propune, ci ce se realizează. Iar concluzia că oamenilor le pasă încotro merge oraşul este minunată.
