Ce trebuie să facă Cluj în zona metropolitană: să producă un model de dezvoltare sustenabil, care nu se bazează pe afaceri imobiliare

Ce trebuie să facă Cluj în zona metropolitană: să producă un model de dezvoltare sustenabil, care nu se bazează pe afaceri imobiliare

''Creșterea în termeni de PIB a Clujului este indubitabilă: PIB orașului a crescut de trei ori în ultimele trei decenii. Dar este creșterea economică în mod necesar dezvoltare și creștere a calității vieții? Răspunsul meu e NU, acestea nu se echivalează'', spune un fost deputat de Cluj. 

''Aceeași creștere PIB o vedem și la localitățile din jur, mai ales la Florești, care s-a mărit enorm, acum și Apahida încearcând prin noul PUG să își tripleze populația, spre 45.000 de locuitori. Creșterea localității va afecta Clujul și Someșul, așa cum construcțiile a mii de posibile apartamente de sub Hoia afectează atât pădurea cât și mobilitatea clujenilor, blocând oamenii și mai tare în trafic. Exemplific cu Someșul în zona Apahida, unde sunt propuse hale și construcții până în buza râului, în loc să avem spații verzi la apă.
Crește economic Apahida cu hale hidoase la râu? Indubitabil, da. Scade calitatea vieții pentru că oamenii care sunt în Apahida și care urmează să se mute pentru că nu au destule bunuri comune? Din nou, da.

Aceeași creștere economică îmbogățește pe unii, dar îi sărăcește pe alții din perspectiva calității timpului liber ori a timpului petrecut în navetă. În lipsa infrastructurii de transport vor fi blocați mai mult timp în trafic auto și vor mai poluați de țevile de eșapament ale mașinilor.

Se creează mai multe locuri de muncă având hale și vom avea mai mulți antreprenori care câștigă mai mulți bani. Dar se redistribuie automat bogăția? Răspunsul e NU. Paradoxul creșterii PIB e că poți polua, de pildă, râul și PIB să crească, pentru că în analizele oficiale de pseudo-creștere nu e loc de calcul pentru costurile sociale și de mediu ale creșterii PIB.

Pe scurt, ce trebuie să facă Cluj în zona metropolitană: să producă un model de dezvoltare sustenabil, care nu se bazează pe afaceri imobiliare. Asta înseamnă o creștere mai lentă a populației în zona metropolitană și accent pus pe dezvoltarea infrastructurii publice de transport la nivel de județ sau chiar de regiune.
De exemplu, poți avea un tren rapid din Gherla ca să vii la Cluj de două ori pe săptămână, dacă poți munci de acasă. Poți veni din Jucu cu bicicleta electrică pe malul Someșului de trei ori pe săptămână, dacă am avea infrastructura necesară, nu trebuie să te muți în Cluj sau în localitatea de lângă oraș, ca apoi să stai blocat în trafic zilnic.

Alt exemplu, în ultimii 15 ani s-au investit în zona Someșului, mai ales îndiguri, în trei etape succesive, acum fiind una dintre investiții, câteva zeci de milioane de euro bune. Acum măcar investiția se face în urma unui concurs de proiecte. Cât se văd acei bani în calitatea vieții, mai ales la primele două investiții la râu, și câți se văd în betoane și contracte grase pentru firme conectate la bugetul de stat? Contracte mari care teoretic produc creștere. Cât din acea creștere făcută netransparent s-a dus pe corupție, adică firme mufate la stat și pe contracte discreționare. De pildă, amenajarea de dig spart acum în zona Sălii Sporturilor e realizată de firma unui fost director la Apele Române.

De ce amenajările din trecut nu s-au văzut în conectarea estului Clujului și a Apahidei la Someș, așa cum am văzut piste de biciclete care dau în câmpuri agricole, fără nicio conexiune? Ei bine, un risc similar de creștere ecomică fără dezvoltare a calității vieții e acum, cu noul PUG din Apahida, aflat în dezbatere publică, o localitate în care se recunoaște că există doar 0.1% spațiu verde cu acces public nelimitat.

De aceea, cerem autorităților să lase mai mult spațiu verde la râu, să avem locuri de agrement, să prioritizăm pista și aleile la râu, în fine, să decuplăm investițiile în imobiliare de firimituri care se mai oferă pentru spațiul public. Iar dincolo de cererea specifică la Someș, e timpul să ne revendicăm un Cluj metropolitan care se dezvoltă fără ca imobiliarele să fie principalul motor'', scrie Adrian Dohotaru.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza