Canotaj pe Someş şi spaţii de promenadă continue. Tema de concurs pentru amenajarea râului care trece prin Cluj

Primăria Cluj-Napoca se pregăteşte să lanseze concursul de soluţii pentru amenajarea Someşului, pe care îl organizează împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR).

Amenajarea Someşului devine obiect de concurs de soluţii în această primăvară. Tema a fost elaborată de Primărie, în colaborare cu OAR, care face demersuri şi pentru selectarea unui juriu prestigios. Imediat ce va fi stabilit juriul, se va putea trece la concursul propriu-zis.

Someşul per ansamblu, cu două tronsoane tratate special

„Am identificat două tronsoane unde municipalitatea are proprietate, nu avem probleme juridice, de revendicări: un tronson este de la intrarea în Cluj, din Grigorescu, până la podul Elisabeta, iar al doilea este zona Traian cu parcul Feroviarilor şi legătura cu parcul Oaşului.

Miza este să creăm spaţii de promenadă continue, de exemplu să legăm parcul Feroviarilor de parcul Oaşului şi să avem o zonă coerentă urbanistic. Participanţii vor trebui să prezinte în detaliu aceste zone din cadrul temei de concurs, iar ideile se vor transforma în contracte de proiectare cu termene bine stabilite, pentru că o parte din aceste proiecte pe Someş vom dori să le finanţăm şi din fonduri europene.

Pe lângă aceste două obiective, mai există unul, acela de a prezenta un plan integrat de dezvoltare a întregului Someş, pe toţi cei 14 km în care acesta traversează Clujul, şi de a elabora o viziune despre cum va arăta dezvoltarea malurilor atât pe proprietăţile publice, cât şi cele private, mai ales în zona fostelor fabrici", a spus Ovidiu Cîmpean, director în cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

1,3

milioane de lei este suma aferentă premiului I. Suma acoperă mai multe faze de proiectare: ridicări topografice, studii de fezabilitate, geo-tehnice, hidrologice, proiect tehnic, detalii de execuţie, asistenţa tehnică pentru execuţie. Municipalitatea a decis să ofere premii nu doar pentru locurile II şi III, ci şi pentru menţiunea I, astfel încât concursul să devină cât mai atractiv.

Someşul navigabil devine realitate

În urma acestui concurs vom afla nu doar cum se vor dezvolta malurile Someşului, dar şi dacă părţi din el vor putea deveni navigabile. „Vom analiza şi posibilitatea de a se face canotaj în amonte de podul Garibaldi. Mai există o zonă interesantă, spre aeroport, unde se fac lucrări de regularizare şi unde s-ar putea realiza o pistă de caiac-canoe. Avem în vedere astfel de funcţiuni pe Someş, dar trebuie să îi lăsăm pe concurenţi să îşi exprime viziunea, iar juriul să îşi spună părerea", a explicat Cîmpean.

Acesta a subliniat că vor exista trei tipuri de intervenţii pe malul Someşului: „Vor fi intervenţii minimale pe anumite sectoare, apoi, în zonele unde primăria are proprietate, s-ar putea să fie nevoie de investiţii substanţiale de la bugetul local, de 5 până la 15 milioane de euro de la bugetul local, dar e prematur să discutăm despre sume, iar a treia categorie sunt investiţiile private, pentru că proiectul se va materializa şi în planuri urbanistice zonale şi va obliga privaţii să se ralieze la viziunea de dezvoltare propusă", a mai subliniat Câmpean.

Citeşte şi: Someşul (aproape) navigabil: Vom lansa platforme plutitoare

Arhitecţi cu premii pentru amenajări de râuri, invitaţi în juriu

OAR vrea să aducă în juriu nume intrnaţionale importante din domeniu. „Am început să căutăm nume de referinţă în ceea ce înseamnă proiecte de râuri făcute şi care care s-au bucurat de succes. Nu doar în Europa, ci în întreaga lume. Asta a fost una din chei: oameni care au lucrat cu succes proiecte de râuri, iar unii au luat şi premii.

După aceea am căutat oameni din zona de teorie a arhitecturii, am lansat invitaţii către directori de muzee de arhitectură din diferite ţări, oameni care conduc comunităţi ale oamenilor preocupaţi de relaţia dintre râuri şi oraşe, ţin conferinţe, au studii pe această temă, peisagişti renumiţi, care au câştigat premii, oameni obişnuiţi să fie în juriu, care au deja o obişnuinţă de a juriza.

Am lansat multe invitaţii, avem un ping-pong de e-mailuri, care durează de ceva vreme, sper să găsim un juriu valoros, care în două zile să se descurce onorabil. E dificil de găsit un juriu, pentru că mulţi preferă să participe, nu să jurizeze. Am întâmpinat probleme şi la realizarea temei de concurs, pentru că o parte dintre arhitecţi au spus că preferă să participe la concurs, să joace, nu să arbitreze", a explicat arhitectul Sorin Dan Clinci, membru în Consiliul Naţional al OAR.

OAR a respectat cu ocazia acestui concurs regulamentul Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor, care prevede ca o parte dintre membrii juriului să fie străini şi ca numele celor din juriu să rămână secret până la lansarea oficială a concursului. Municipalitatea va achita onorariul pentru fiecare membru al juriului, care presupune sume între 500 şi 1.000 de euro, respectiv cheltuielile de transport, cazare şi masă pentru fiecare jurat.