În credinţa populară, în lunea de după Duminica Tomii se sărbătoreşte aşa-numitul Paşte al Blajinilor.
Pe 25 aprilie, în vinerea din Săptămâna Luminată, creștinii ortodocși sărbătoresc Izvorul Tămăduirii.
În Sfânta zi de Paşte, creştinii respectă o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru a avea prosperitate, noroc şi sănătate întregul an. Se rostește și o rugăciune care ar ajuta la iertarea păcatelor.
Lumânarea din noaptea de Înviere este simbolul biruinței vieții asupra morții și a luminii lui Hristos asupra păcatului și de aceea, această lumânare se folosește într-o rânduială aparte.
Sâmbăta Mare este ultima zi a Săptămânii Patimilor, marcând momentul dintre moartea și Învierea lui Iisus Hristos. Este o zi a tăcerii, a meditației și a pregătirii sufletești pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinătății: Paștele.
În Joia Mare sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda.
Marțea Mare este cea de-a doua zi din Săptămâna Patimilor, în care credincioșii se pregătesc pentru întâmpinarea Învierii Domnului.
Am intrat în Săptămâna Mare și fiecare zi care precede Învierea Domnului este plină de semnificații pentru creștini.
Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr, ziua în care Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr.
Cunoscută și sub numele de Blagoveștenie sau Ziua Cucului, această zi amintește de momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că îl va naște pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.