Echinocţiul de primăvară 2025. Tradiții și superstiții/ Când se schimbă ora

Echinocțiul de primăvară marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic și este momentul din care durata zilei o depășește pe cea a nopții.

Echinocțiul de primăvară din emisfera nordică, numit și echinocțiul din martie sau echinocțiul de primăvară pe tot globul are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc mergând de la sud la nord. În acest an, echinocțiul de primăvară se va produce pe 20 martie la ora 11:01 și coincide cu Ziua Internaţională a Fericirii.

Termenul "echinocţiu" provine din cuvântul latin "æquinoctium", rezultat din combinarea cuvintelor "æquus" (egal) cu "nox, noctis" (noapte).

Tradiţia spune că acest moment este unul de armonie si de echilibru, de reluare a legaturii omului cu natura. De fapt, este momentul de "trezire" al naturii şi la sat se sărbătoreşte pornirea plugului, tăranii încep muncile câmpului.

Renaşterea naturii reprezintă şi un moment de purificare. Se mai spune că în această perioadă trebuie făcută curăţenia, atât cea de prin gospodărie, cât şi cea spirituală, Soarele, a cărui forţă sporeşte de acum, va ajuta în această direcţie prin energia şi lumina pe care o oferă.

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Conform tradiţiei populare, se spune că, după cum va fi vremea în această zi, aşa va fi şi în cea din anul următor sau că vremea din această zi poate arăta cum va fi vara: dacă e soare, vara va fi bună, iar dacă plouă, vara va fi capricioasă.

De asemenea, se spune că pentru bunăstarea casei şi a familiei, este bine să se mănânce puțină pâine înainte de a ieşi din casă și se crede că cine se ceartă în această zi va fi supărat tot anul.

Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

Oamenii recunosc echinocţiul de primăvară de mii de ani. Pentru strămoșii noștri, a căror cronometrare era mai puțin precisă decât a noastră, ziua și noaptea păreau probabil egale. Dar astăzi știm că nu este chiar așa. 

Pentru multe civilizaţii antice evenimentul marca reîntoarcerea la belşug - adică hrana începea să fie procurată mai uşor. Mai mult, vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.

În cultură amerindiană se ţineau ritualuri şi dansuri în onoarea Soarelui. Indienii Sioux plantau în această zi un arbore ceremonial ce reprezenta o legătură între Cer şi Pământ, iar chinezii credeau că în ziua echinocţiului de primăvară ouăle (simboluri ale fertilităţii) pot să stea în echilibru, deoarece gravitaţia este egală în toate părţile. 

Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. Este perioada în care totul se trezeşte la viaţă pentru a se bucura de energiile profunde ale primăverii.

Când trecem la ora de vară 2025

Trecerea la ora de vară se va face în ultimul weekend din luna martie, adică peste zece zile, în noaptea de 29 spre 30 martie, când ceasurile se dau înainte cu o oră, adică ora 3:00 devine ora 4:00. „Dormim mai puțin”, cum se spune, iar 30 martie va fi cea mai scurtă zi a anului, având 23 de ore.

În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore când e ora de iarnă).