Statistică îngrijorătoare: Speranţa de viaţă sănătoasă s-a redus în România. Suntem la cel mai scăzut nivel în regiune

Cu toate că speranţa de viaţă a crescut în România, în perioada 2007-2022, speranţa de viaţă sănătoasă s-a redus și a ajuns cea mai mică din regiune.

În perioada 2007-2022, speranţa de viaţă a crescut în România cu 2 ani, dar speranţa de viaţă sănătoasă s-a redus cu 2,4 ani, arată o analiză realizată de Alpha Bank, pe baza datelor Eurostat.

Ziarul financiar notează că diferenţa dintre cei doi indicatori s-a majorat la 16 ani, ceea ce pune presiune pe serviciile medicale. În 2007, diferenta dintre speranţa de viaţă şi speranţa de viaţă sănătoasă era de doar 11,7 ani.

Cea mai ridicată speranţa de viaţă sănătoasă din regiune avea în 2022 Bulgaria, de 66,7 ani

În 2022 speranţa de viaţă a crescut în toate statele membre ale UE comparativ cu 2007. În ţările din regiune (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România) speranţa de viaţă se poziţionează printre nivelele cele mai scăzute în Uniune, cu 4,2 până la 9 ani sub cea mai ridicată speranţă de viaţă, de 83,2 ani, în Spania.

Speranţa de viaţă din România a fost de 75,1 ani în 2022, a treia cea mai mică în UE, cu doi ani mai ridicată decât în 2007. Creşterea speranţei de viaţă a fost aceeaşi precum în Cehia, a doua după Ungaria cu cea mai mare creştere de 2,4 ani şi peste creşterile înregistrate în Polonia (1,8 ani) şi Bulgaria (1,2 ani) cu cea mai mică speranţă de viaţă din UE.

Speranţa de viaţă din România (75,1 ani) este cu 0,9 ani mai mare decât în Bulgaria (74,2 ani), dar mai mică cu 3,9 ani faţă de Cehia (79 ani), cu 2,1 ani faţă de Polonia (77,2 ani) şi cu 0,9 ani faţă de Ungaria (76 ani).

„Deşi majoritatea oamenilor sunt conştienţi de faptul că generaţiile succesive trăiesc mai mult, se ştiu puţine despre calitatea longevităţii. Bolile cronice, fragilitatea, tulburările mintale şi dizabilităţile fizice tind să devină mai răspândite la vârste înaintate şi pot reduce calitatea vieţii pentru cei care suferă de astfel de afecţiuni. Speranţa de viaţă sănătoasă care măsoară aşteptările privind anii de viaţă fără limitările impuse de boli sau dizabilităţi este un indicator care relevă calitatea longevităţii”, se arată în analiză, potrivit ZF.

Cheltuielile anuale cu sănătatea raportate la PIB au crescut de la 4,5% în 2011 la 5,8% în 2022, cheltuielile per capita crescând de la 308 euro în 2011 la 858 euro în 2022. Cu toate acestea, cheltuielile cu sănătatea sunt cele mai mici comparativ cu ţările din regiune, care la rândul lor se află sub media UE (10,2% din PIB şi 3685 euro per capita).

România s-a încadrat în tendinţa regiunii de creştere mai rapidă a cheltuielilor îngrijirii curative şi reabilitării faţă de creşterea cheltuielilor cu bunurile medicale. Cheltuielile de îngrijire preventivă au ajuns să reprezinte 3% din total cheltuieli, 24 euro per capita în 2022 faţă de 1% din total cheltuieli şi 4 euro per capita în 2011. Cheltuielile de îngrijire preventivă au fost cheltuielile cele mai dinamice ale perioadei, ponderea lor in total cheltuieli ajungând precum în Bulgaria, Ungaria, peste ponderea din Polonia (2%), dar sub nivelul din Cehia şi media UE (5%). 

Citiți continuarea aici