O frumoasă prezentatoare TV din Cluj a învins CANCERUL. Mărturii cutremurătoare

Prezentatoarea de la Prima TV, clujeanca Luciana Indre, a fost diagnosticată acum un an cu cancer la sân. Ea a suferit o dublă masectomie și a urmat un tratament crunt. După un an, s-au putut observa primele semne de regresie

“Atenție, Luciana! Începem !... Zâmbește, te rugăm!"

Sunt fraze pe care le-am auzit atât de des în ultimul an, vorbe de care m-am agățat sufletește cu fiecare emisiune pe care o pregăteam împreună cu echipa de la Prima Tv.
Colegii mă rugau să zâmbesc, eu mă întrebam, în gând, cum să fac asta. Mi-era din ce în ce mai greu, pentru că tocmai primisem un diagnostic crunt: cancer la sân.
Rândurile care urmează sunt pentru mame, surori, prietene, cunoștințe sau colege de birou. Pentru tine!...
Alergăm.
O facem în fiecare zi cu un automatism feroce. Și tu, și eu.
Uneori ne calculăm pașii. Alteori nu mai e timp și ne lovim unii de alții.
Foarte rar zăbovim atunci când drumul pare lin.
Așa l-am văzut și eu zi de zi... până când Dumnezeu mi-a așezat un munte în cale.
Ajungi în vârf, îi vei înțelege măreția. Rămâi în urmă? E alegerea ta.
Te rătăcești? Îți cauți credința și mergi mai departe cu sufletul plin.
Te prăbușești? Înveți să te ridici.

Iunie 2021.

La controlul anual nimic nu prevestea coșmarul pe care aveam să îl trăiesc ulterior.
Final de august 2021.
Un nodul la sân a început să mă îngrijoreze și am programat de urgență o ecografie.
"Mergeți liniștită acasă, probabil e doar o dereglare hormonală. Veniți totuși la un control peste trei săptămâni”, au fost cuvintele medicului, care ar fi trebuit să mă liniștească. Am cerut totuși a doua părere.
Am simțit că trebuie să fac asta, că trebuie să ajung la doamna doctor Angelica Chiorean. Îmi doream de mult să o cunosc și să pregătesc o emisiune cu dânsa, însă viața m-a adus la ea în postura de pacient. Un pacient care trăiește astăzi pentru că în ziua controlului, fără să mai aștepte confirmările de la biopsie, RMN și restul investigațiilor, știind cât de important e timpul, m-a încurajat, mi-a explicat și m-a pregătit sufletește:
"E cazul să te pregătești pentru ceea ce va urma. Caută-ți urgent un medic oncolog!”
În doar trei săptămâni de la ecografia inițială, am fost diagnosticată cu o formă agresivă de cancer. Iar dacă nu ceream o a doua părere, finalul ar fi fost deja scris. Recunoștință profundă, doamna dr. Angelica Chiorean!
Cu suita de orgolii, dorințe, pasiuni, ambiții, războaie sufletești, bucurii, dezamăgiri ori împliniri, dintr-o dată urcam treptele supraviețuirii.
Ca să nu rămân ultima. In urma celorlalți.
Ieri, visai să mai urci o treaptă. Astăzi, te rogi să înveți cum să-ți păstrezi mintea limpede.
Nu mai visezi.
Nu mai e timp pentru asta. Te rogi și atât!
Il cauți pe Dumezeu în toate care-ți apar în cale și te întrebi ce planuri are tocmai cu tine.
Da, planul era să ajung să înțeleg că ziua de astăzi este cea mai importantă și singura care îmi aparține. Nu cea de mâine, de peste o lună, de peste trei ani.
Astăzi și acum, sunt.
Am ales pentru tratament Institututul Oncologic din Cluj-Napoca, un spital unde am avut parte de cea mai bună îngrijire și de suport emoțional.
Fără medicul oncolog Antone Nicoleta, poate că astăzi rândurile acestea ar fi sunat altfel.

TRATAMENTUL

Am intrat urgent într-o serie complexă de investigații și am făcut un test genetic în urma căruia mi-a fost depistată gena BRCA. Acela a fost momentul în care am hotărât pe loc că voi fi de acord cu mastectomia generală atunci când va sosi clipa.
Mi s-a spus că vor urma ședințe de chimioterapie, căderea părului, stări de greață și rău și toate schimbările cauzate de boală și tratament.
În urma unor teste complexe, a reieșit că sunt compatibilă pentru a urma un tratament combinat între chimioterapie și imunoterapie. Încă de la prima ședință rezultatele au început să apară.
A fost unul dintre motivele care mi-au dat forța să fac în continuare ceea ce mă împlinește. Să muncesc, să nu renunț la activitățile zilnice alături de colegii mei, de echipa mea, de colaboratori, iar doamna doctor Nicoleta Antone a fost mai mult decât medicul oncolog preocupat să găsească cel mai bun tratament. Este medicul empatic și dedicat, care mi-a oferit și tot suportul emoțional. În aceeași măsură a fost alături de mine și dr. Florina Pop, medicul psiholog al Institutului.
După șase luni de chimioterapie, a venit și momentul intervenției chirurgicale: dublă mastectomie cu reconstrucție imediată. O operație traumatizantă în esență, dar ale cărei riscuri au fost minimizate datorită celor doi chirurgi excepționali: dr. Patriciu Achimas și dr. Maximilian Munteanu.
Medicii și asistentele joacă un rol primordial în echilibrul pe care îl căutam zi de zi, oră de oră. În secția de Chirurgie 1 a spitalului am trăit cele mai intense stări, iar personalul de acolo a fost sprijinul de care aveam nevoie. Așa că îi mulțumesc întregii echipe conduse de asistenta șef Emanuela Rus.
Au urmat ședințele de chimioterapie adjuvantă, cu acele perfuzii roșii, timp de încă două luni. Din nou asistentele de la spitalul de zi m-au ajutat să trec mai ușor peste orele petrecute în sala de tratament. Pentru că eu tresăream de fiecare dată când intram pe poarta spitalului și îmi părea mereu că cer imposibilul: minunea.
S-a întâmplat exact de ziua mea, în 28 aprilie. Finalizasem și această parte a tratamentului, însă forma agresivă a bolii impunea continuarea cu ședințe de radioterapie. Doamna dr. Daniela Martin, un alt medic de excepție din cadrul Institutului, a avut grijă ca și această etapă să treacă cu bine.
Aici, pe pământ, suntem drumuri și căi. În călătoriile noastre, unii ni se alătură și alegem să fim pas în pas sau mână în mână. Alții rămân exact când și cât trebuie. Am înțeles asta în momentul în care, după aflarea diagnosticului, unii ales să plece imediat. Alții m-au urmărit de la o distanță sigură, dar cea mai importantă lecție am primit-o de la cei care au ales să-mi rămână aproape.
E o luptă pe care dacă poți să o duci, nu o duce singură! E cel mai important aspect, indiferent dacă reușești să îți demonstrezi ție că ai suficientă forță interioară! Cei de lângă tine nu trebuie să îți spună asta. Trebuie doar să fie, și atât! Mulțumesc tuturor!

Tata!

A fost echilibrul meu și la 14 ani, când am pierdut-o pe mama, răpusă de cancer. Cred că forța lui vine și din bunătatea ei, care încă ne-a rămas vie în suflet.
Sunt fericită că a înțeles fiecare temere, nesiguranță, neputință sau speranță și, în tăcere, s-a rugat să-i fiu bine!
Toată viața l-am privit muncind. Asta era una din soluțiile dramei mele. Să nu pierd timpul. Astfel că am decis să muncesc zilnic, ca și cum cancerul era o chestiune opțională.
Ironia sorții a făcut ca în tot acest an să prezint o emisiune medicală și să îi indemn pe oameni să își vadă de sănătate. De multe ori îmi venea să urlu în platou și să le spun: mergeți la analize! Nu pierdeți nicio zi! Vă pierdeți pe voi!
Le uram sănătate și îmi doream în gând același lucru. Ieșeam plângând din regie, din sediu, din mașină. Alături mi-a fost echipa, fără de care nu aș fi reușit să duc sezonul emisiunii la final.
Știi cum e să ai șansa să ții minte o zi pentru totdeauna? Să iubești cu toată ființă ta o dată din calendar, străină ție până atunci?
Pentru mine e 20 iulie 2022. Ziua în care medicii mi-au spus că boala a intrat în remisie completă și am intrat pe lista supraviețuitorilor.
Am ajuns în vârful muntelui. Și am înțeles acum ce e dincolo de el. Frumusețea pe care ți-o oferă înălțimile atunci când le recunoști efortul și scopul. Mă uit înapoi și nu văd decât un drum bătut de pași ba grăbiți, ba prea domoli.
Și mai văd soarele atât de aproape de palma mea.
Și luna, cu alte vise de acum încolo.
Nu-mi mai doresc decât să mă bucur de toate răsăriturile și de toate apusurile care mi-au fost date. Să trăiesc!

Pentru că eu am primit o șansă uriașă, voi încerca să ofer la rândul meu tot ce îmi stă în putere să ajut mai departe mame, surori sau prietene. Ținem aproape!
Să ne vedem sănătoși!'', a mărturisit aceasta pe Facebook. 

 
 
 



838Titus Crăciun, Ioana Şarlea şi alţi 836
 
199 comentarii
69 distribuiri