Sfântul Vasile, protectorul începutului de an în tradiția românească. De ce e bine să bei vin pe 1 ianuarie

Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai importanți sfinți ai Bisericii Ortodoxe și este prăznuit pe 1 ianuarie, prima zi a noului an.

În tradiția populară, această zi este asociată cu urări, petreceri și credința că felul în care începe anul influențează întreaga perioadă ce urmează. Se spune că așa cum este musafirul care îți calcă pragul de Sfântul Vasile – bogat sau sărac – tot așa va fi și anul tău.

Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare

Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 și 379, în timpul împăratului Constantin. S-a născut în Cezareea Capadociei, într-o familie credincioasă și înstărită, părinții săi fiind Emilia și Vasile. Tatăl său era dascăl, iar Sfântul Vasile s-a remarcat încă din tinerețe prin dragostea pentru învățătură. A studiat în Cezareea, Bizanț și Atena, unde l-a cunoscut pe Sfântul Grigorie de Nazianz, cu care a legat o prietenie de-o viață.

În anul 370 a devenit arhiepiscop al Cezareei, într-o perioadă dificilă pentru Biserică. Printre cele mai importante scrieri ale sale se numără „Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”. Este cunoscut și pentru faptele sale filantropice, fiind primul ierarh care a înființat spitale, aziluri pentru săraci, leprozerii și așezăminte pentru reabilitarea prostituatelor. A murit pe 1 ianuarie 379, înainte de a împlini 50 de ani, rămânând în istorie ca unul dintre marii sfinți ai creștinătății.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile

La români, noaptea dintre 31 decembrie și 1 ianuarie este cunoscută atât ca Revelion, cât și ca seara Sfântului Vasile. Se crede că în această noapte cerurile se deschid de trei ori pentru câteva clipe.

Tradiția populară mai spune că Sfântul Vasile ar fi cerut lui Dumnezeu o zi a sa, iar Domnul i-a dăruit prima zi a anului. Bucuros, Sfântul Vasile ar fi urcat la cer cu un clopoțel împodobit cu busuioc pentru a aduce urări de bine oamenilor. De aici provine obiceiul urărilor de Anul Nou.

În prima zi a anului, copiii merg cu sorcova din casă în casă, urând sănătate, viață lungă și belșug. Inițial, sorcova era făcută din ramuri de pomi fructiferi puse la înmugurit, iar mai târziu a devenit o nuia decorată cu fire colorate, beteală și busuioc, uneori având și un clopoțel, mai ales în Bucovina.

După colindat, sorcova este păstrată peste an, agățată la icoană sau într-un loc curat al casei, fiind considerată un obiect cu valoare simbolică și protectoare.

În unele zone se practică și „Colindul cu Vasilica”, când tinerii merg cu o căpățână de porc împodobită. După colind, aceștia se adună la petrecere, iar obiceiul se încheie cu un ospăț.

Un alt obicei este „Dezlegarea Anului”, realizată de cete de feciori care colindă satul făcând zgomot pentru a alunga spiritele rele și a asigura rod bogat. Tot atunci se rostesc descântece menite să aducă noroc fetelor de măritat.

Credințe populare

Se spune că de Sfântul Vasile este bine să bei vin, deoarece cât vin bei în această zi, atâta „sânge în obraz” vei avea tot anul, semn al sănătății și al bunei dispoziții. Tradiția mai îndeamnă ca în prima zi a anului oamenii să fie veseli, să nu se certe și să-și pună gânduri bune, pentru ca anul să le meargă bine.

Pentru spor și belșug, în unele gospodării se fierbe cap de porc, deoarece porcul râmă înainte, simbolizând progresul și bunăstarea. De asemenea, oamenii își ating de trei ori unealta de lucru, pe nemâncate, pentru noroc în muncă.

Vremea din ziua de Anul Nou este considerată un semn pentru tot anul: gerul și cerul senin vestesc sănătate, ninsoarea anunță belșug, iar o noapte liniștită prevestește un an bun.

Pe 1 ianuarie, peste 496.000 de români își sărbătoresc onomastica, purtând numele Sfântului Vasile cel Mare.