P O veche hală industrială restaurată va deveni noul pol cultural al Clujului

Ștefan Teișanu, Centrul Cultural Clujean: „Este prima dată când un dezvoltator ia misiunea publică de a oferi infrastructură sectorului cultural și publicului local, dar și prima dată când un operator cultural își asumă gestionarea unui proiect de această complexitate”

O fostă hală industrială va deveni un spațiu viu al culturii contemporane. În inima proiectului Rivus, fosta hală cu arcade se va transforma într-un centru de arte performative, pe care IULIUS îl va opera în parteneriat cu Centrul Cultural Clujean. Această inițiativă nu aduce doar un nou spațiu cultural în oraș, ci conturează un model de dezvoltare urbană în care colaborarea, viziunea creativă și implicarea responsabilă redefinesc identitatea culturală a orașului. Despre cum va funcționa acest nou spațiu și ce impact poate avea asupra orașului și comunității, dar și despre cum arată mediul artistic din orașul cu poate cea mai mare vizibilitate pe segmentul evenimentelor de amploare, vorbim cu Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.

Cum descrieți scena culturală a Clujului în prezent – care sunt atuurile și care sunt neajunsurile?

Clujul rămâne orașul cultural cel mai efervescent al provinciei, cu cel puțin 3000 de evenimente culturale mici și mari în fiecare an, cu un sector cultural local mare și divers, care a dezvoltat mai multe modele culturale pentru România, de la festivaluri de talie internațională la proiecte colaborative exemplare. De altfel, toate studiile de vitalitate culturală realizate în ultimii 10-15 ani de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) confirmă acest statut de Clujului.

Ultima analiză pe care am realizat-o la Centrul Cultural Clujean înainte de pandemie a identificat, pe lângă cele 14 instituții de cultură publice din oraș, 983 de organizații non-guvernamentale care declară că au ca obiect de activitate cultura, cărora li se adaugă o multitudine de companii, PFA-uri și artiști independenți locali care lucrează în cultură. De asemenea, din universitățile clujene ies probabil peste 1000 de absolvenți de arte și științe umaniste în fiecare an.

Împreună, sectorul cultural generează în Cluj-Napoca venituri de peste 40 de milioane de euro, după estimările noastre din 2019 și pe care le actualizăm în această perioadă. Municipalitatea sprijină sectorul cultural cu unul dintre cele mai mari bugete anuale pentru finanțări nerambursabile din România, iar organizațiile care beneficiază de aceste finanțări aduc suplimentar în oraș, pentru fiecare 1 leu atras ca finanțare de la Primărie, încă cel puțin 4 lei din alte surse.

Cred că cele mai importante provocări ale culturii clujene sunt subfinanțarea în raport cu nevoile și potențialul sectorului, lipsa de suficiente spații adecvate pentru producție și distribuție culturală, în special în domeniul artelor contemporane vizuale și ale spectacolului, precum și dezvoltarea educației culturale, mai ales la nivelul școlilor din Cluj.

Care sunt proiectele curente ale Centrului Cultural Clujean și cum intenționați să le dezvoltați în viitorul apropiat?

Centrul Cultural Clujean este o organizație atipică din mai multe puncte de vedere. Mai întâi prin misiunea sa, care este una publică, de întărire a sectorului cultural în parteneriat cu administrația, educația, business-ul și societatea civilă. Apoi, prin structura sa de organizare și decizie, formată dintr-o Adunare Generală cu 145 de instituții și organizații culturale, academice, ale societății civile și ale administrației publice care sunt membre ale Centrului și un Consiliu Director cu 15 reprezentanți ai acestor organizații. Și, nu în ultimul rând, prin ariile de impact ale organizației: lucrăm atât la nivel local, cât și la nivel național și european, pe de o parte în programe de dezvoltare și întărire a sectorului cultural și pe de altă parte în programe de cercetare-dezvoltare în cultură și educație, cultură și sănătate, cultură și sustenabilitate.

Agenda noastră curentă include programe de formare, finanțare, cercetare, reprezentare și advocacy, dar și de dezvoltare de infrastructură pentru sectorul cultural, despre care pot fi găsite detalii pe site-ul nostru și pe canalele noastre de social media. De asemenea, gestionăm demersuri de diplomație culturală pentru Cluj, prin implicarea în acțiuni de pionierat cultural la nivel național și european în domenii precum cultura și sănătatea, cultura și educația, cultura și politicile publice.

Foarte important pentru noi este că, după ani intenși de pregătire, suntem acum în măsură să venim și cu o ofertă culturală bogată pentru publicul larg, în cadrul spațiilor fizice pe care le-am inaugurat sau pe care le dezvoltăm în prezent împreună cu parteneri publici și privați.

Astfel, am sprijinit Municipalitatea să proiecteze Garnizoana, un adevărat hub cultural care va funcționa din 2026, dar și viitorul Centru pentru Viață, Artă și Știință al Clujului, 13.000 mp de tip science museum în cadrul Cluj Science Campus. Tot împreună cu Primăria și cu sprijinul Fundației Botnar și al unor parteneri din mediul clujean de afaceri gestionăm Qub, un mic centru de educație de știință și artă situat în incinta ClujHub, unde lucrăm cu peste 5000 de elevi și 250 de profesori din 50 de școli clujene. Am construit primele centre culturale în mediul rural, Punctele de Memorie Colectivă de la Vad (jud. Cluj) și Bucium (jud. Alba). Împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai, am inaugurat în acest an Contemporar, un spațiu experimental de artă contemporană pe care îl punem la dispoziția scenei locale de artă contemporană.

Sunteți într-un parteneriat cu IULIUS privind operarea unui centru de arte performative în cadrul proiectului RIVUS, dezvoltat într-o fostă hală industrială. Cum priviți acest parteneriat? De ce parte a venit inițiativa?

Parteneriatul cu Iulius e o premieră absolută nu numai pentru noi, ci cred că și în general în România: e prima dată când un dezvoltator ia misiunea publică de a oferi infrastructură sectorului cultural și publicului local, dar și prima dată când un operator cultural își asumă gestionarea unui proiect de această complexitate.

Tot ce se va întâmpla în vechea Hală cu Arcade va fi nou pentru toată lumea: Iulius lasă pe mâna sectorului cultural și a publicului clujean cel mai important obiectiv de patrimoniu și practic intrarea principală în Rivus, organizatorii de spectacole din Cluj au acces la o infrastructură de calitate într-un areal comercial cu care nu au interacționat prea mult până acum, iar publicul clujean primește o ofertă culturală nouă, atât ca dimensiune, cât și ca diversitate a spectacolelor din hală.

Pentru noi a fost foarte interesant să vedem reacțiile publice pe care le-a generat parteneriatul nostru cu Iulius. Ideea că un dezvoltator ar pune la dispoziție, pe banii săi, un spațiu de 850 mp proiectat exact pe solicitările organizațiilor culturale din Cluj a fost primită de sectorul cu un amestec de entuziasm și mirare, pentru unii părând de-a dreptul neverosimilă. Dacă nevoia logistică a fost una evidentă pentru toată lumea, discuțiile despre oportunitatea amplasării actului de cultură contemporană în mijlocul unui spațiu mixt comercial, rezidențial, de business și de recreere au fost și sunt foarte interesante, acest parteneriat fiind, așa cum am mai zis, o premieră pentru toți cei implicați și, într-o oarecare măsură, un gest de încredere și chiar de curaj de ambele părți. Interesant a fost să vedem și ecourile apreciative din afara Clujului, inclusiv semne de la operatori culturali, de la companii private și chiar de la administrații locale care și-au arătat interesul de a replica în orașele lor modelul acestui parteneriat.

A transforma hala cu arcade într-un centru cultural a fost genul acela de idee care aparține tuturora. Noi, la Centrul Cultural Clujean, eram de ani de zile interesați de un asemenea parteneriat privat. Grupul Iulius, la rândul său, și-a dorit ca prin proiectul Rivus să ofere funcțiuni noi pentru comunitatea locală și să se deschidă și mai mult către ea. Arhitecții, consultanții, administrația, sectorul cultural, cu toții au făcut pe rând această propunere către Iulius, către Centrul Cultural Clujean sau către ambii: cred că forma, structura, localizarea, istoricul ei, toate acestea ne-au sugerat tuturora ca funcțiunea culturală este cea mai potrivită pentru hala cu arcade.

Ce tipuri de evenimente plănuiește Centrul Cultural Clujean să organizeze în noua hală cu arcade? Există vreun concept special?

Hala cu arcade e gândită ca un spațiu al culturii contemporane. Va găzdui o multitudine de evenimente în fiecare an, produse în mod direct de către unii dintre cei mai apreciați organizatori clujeni, ca Electric Castle, TIFF, Jazz in the Park, , OM Centru Coregrafic, Teatrul Național, Opera Națională, ca să numesc pe câțiva dintre cei care și-au confirmat interesul.

Programul se va împărți într-unul de zi, cu expoziții, târguri, conferințe, ateliere creative pentru copii și familii, și unul de noapte, cu concerte, spectacole de teatru, dans, operă, modă, festivaluri. Hala cu Arcade va fi deschisă în permanență, cu rare excepții în cazul amenajărilor excepționale care ar putea fi necesare în cazul unor evenimente speciale.

Programarea accesului și rezervarea spațiului vor fi făcute de către Centrul Cultural Clujean, în cadrul unei echipe de program formată din reprezentanți ai sectorului cultural local, iar evenimentele culturale cu acces liber pentru public nu vor trebui să achite o chirie pentru spațiu. Spațiul va putea fi rezervat de către orice organizație culturală din Cluj, cu o prioritate pentru acelea care sunt membre ale Centrului Cultural Clujean, dar și de către organizatori din alte orașe și chiar din afara țării, în limita disponibilității de program.

Cum ați caracteriza publicul clujean? Asta în raport și cu demersurile pe care CCC le are pentru viitor?

Publicul clujean cred că e exact ca orașul: divers, cu interese variate și grade diferite de sofisticare. Cu siguranță însă cultura are un rol esențial în viața clujenilor: o arată sălile și piețele pline la evenimente culturale de toate felurile, de la cele găzduite în teatrele și operele publice, la cele produse de teatrele și festivalurile independente.

În Cluj avem și un Untold care bate an de an recorduri de public și care și-a făcut un nume în industria mondială a muzicii și divertismentului, și un TIFF care a scris și scrie istorie în cinematografele, pe străzile și în cartierele orașului. Avem și două teatre și două opere de stat care sunt mereu pline, dar și câteva zeci de spații independente – teatre, galerii, cinematografe – care țin în priză publicul celor mai recente generații ale orașului.

Cred că viitorul e al locurilor mixte, unde toate aceste viziuni și toate aceste publicuri se pot prezenta unele altora în afara contextelor lor obișnuite, unde se intersectează și inspiră unele pe altele. Aceste spații experimentale, interdisciplinare, mixte trebuie să le completeze pe cele individuale, care vor rămâne întotdeauna esențiale pentru o scenă culturală sănătoasă, sustenabilă și relevantă.