România se află pe „lista neagră” pentru PNRR. Când vor ajunge banii în țară

România este încă departe de a primi banii de la PNRR. Asta, pentru că la București prioritățile par a fi încleștările politice. 

” (…) săptămâna asta a fost perioada cheie pentru finalizarea PNRR. Acum, nu ştiu care dintre detaliile acestei crize politice se vor ţine minte peste un an-doi, dar PNRR este programul de guvernare + bugetare + bani pentru următorii 6 ani, aşa că vom tot vorbi despre el.

În plină criză politică, am considerat că trebuie să finalizez. Calendarul e cel anunţat în iunie: aprobare în septembrie în Comisie, în octombrie în Consiliu. Negocierile din iunie – iulie trebuiau în august să fie incluse în cele 15 componente ale PNRR.

Am făcut asta până pe 23 august, de atunci încoace am lucrat cu Comisia la documentele legale. Asta înseamnă că din miile de pagini în română fiecare componentă devine un rezumat în engleză (axat pe un ) + un tabel cu milestone şi targets, împărţite pe fiecare şase luni până în 2026.

Adică ce va face statul român – zeci de legi, sute de reforme şi de investiţii. Aceste documente legale trebuiau terminate săptămâna asta pentru ca PNRR să intre în consultarea interservice necesară înainte de Colegiul Comisarilor care va aproba planul”, a explicat Cristian Ghinea.

Greu de crezut, dar între timp au trecut nu mai puțin de 95 de zile de la momentul în care România a transmis către Comisia Europeană celebrul Plan Național de Redresare și Reziliență. Așadar, la mai bine de trei luni distanță, Guvernul lui Florin Cîțu încă așteaptă aprobarea, dar mai ales sumele impresionante care ar putea să vină de la Bruxelles. Nu toată lumea este de părere că dosarul României a fost alcătuit conform regulilor solicitate.

Interesant este că, deși mai toate țările au depus solicitarea în jurul finalului lunii mai, România chiar pe 31 ale lunii, între timp multe dintre ele au fost asigurate că totul este în regulă. De altfel, până în acest moment, Comisia Europeană și Consiliul UE au aprobat 18 planuri de redresare și reziliență.

Ce se întâmplă cu banii de la Bruxelles!
În ciuda asigurărilor venite de la Palatul Victoria, Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia au reușit să obțină ok-ul de la forurile superioare și așteaptă acum livrarea banilor.

Vă readucem aminte că României i-au fost alocați nu mai puțin de 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Suma va fi contractată la o dobândă mai mult decât avantajoasă, undeva în jurul a 0,085%, bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Trei sectoare ar urma să fie revoluționate din temelie în România prin banii de la PNRR. Astfel, Transporturile, Educația și Sănătatea ar urma să primească sume uriașe prin care situația s-ar schimba din temelii.

Culmea, la începutul lunii august, chiar și președintele Klaus Iohannis a declarat că, deși PNRR va fi aprobat, cel mai probabil unele proiecte vor fi scoase. “Nici mie nu mi s-a părut un plan perfect, dar în timpul scurt pe care l-am avut la dispoziţie, Planul a fost elaborat şi este totuşi un plan rezonabil şi va primi răspuns orice întrebare a Comisiei”, a explicat el.

Iohannis a subliniat că are “pretenţia” ca proiectele care rămân în PNRR să fie realizate. “Nu pot să accept să avem un plan care generic este aprobat, banii sunt disponibili, şi să nu realizăm proiectele”, a subliniat șeful statului, potrivit fanatik.ro.