Mesaj pentru români: "De ce păstraţi acest stil vechi, comunist, de a face lucrurile?"

Europarlamentarul olandez Lambert van Nistelrooij (membru al Partidului Popular European) a oferit cotidianului ZIUA de CLUJ un interviu în care vorbeşte despre viitorul României în Uniunea Europeană, dar şi despre promisiunile pe care trebuie să le respectăm pentru a ne integra pe deplin în Europa. Citiţi astăzi prima parte a interviului.

Bine aţi venit la Cluj. Vă mulţumesc pentru timpul acordat acestui interviu. Prima mea întrebare este legată de discursul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, despre Starea Uniunii. Ce ar trebui să reţinem din acest discurs, care sunt ideile cu cu care rezonaţi?

Lambert van Nistelrooij: Cred că a folosit rezultatele din ultimii ani, pentru că Uniunea Europeană e criticată puternic în câteva domenii. Am avut alegeri la mine acasă, în Olanda, unde am văzut mişcări eurosceptice puternice, precum cea condusă de Geert Wilders, am avut alegeri în Franţa, cu ascensiunea Frontului Naţional.

În ambele cazuri am observat că o campanie bună din partea unor oameni care cred cu străşnicie în Europa - şi eu cred în regiunile şi oraşele europene -, cu un mesaj de unitate, în ciuda crizelor pe care le-am traversat recent.

Există rezultate palpabile pe care le putem arăta oamenilor. Poţi critica, de exemplu, acordul cu Turcia în ceea ce priveşte migraţia, dar a funcţionat, chiar a oprit o bună parte din fluxul de refugiaţi.

Uneori lucrurile sunt mai greu de înţeles, probabil, de aceea ar trebui să explicăm mai bine ceea ce am făcut în diverse domenii, precum economia sau uniunea bancară, să arătăm că am respectat ceea ce am spus, că suntem acum mai rezistenţi în faţa crizelor, că trebuie să construim un sistem prin schimbări structurale.

Anul trecut, preşedintele Juncker a fost oarecum ambiguu în discursul său despre Starea Uniunii, dacă UE poate sau nu să supravieţuiască, dar acum a fost mult mai încrezător şi cred că a transmis un mesaj plin de speranţă.

Care este viziunea dvs în ceea ce priveşte construcţia europeană? Cum vedeţi Europa în viitor?

Lambert van Nistelrooij: Sunt originar din Olanda. Am fost ales pentru prima dată în 1978, în comunitatea mea, apoi în regiunea mea. Am fost ales de nouă ori în funcţii publice. Stau aproape de oamenii mei şi pot să le spun că Europa trebuie să stea unită, nu să se divizeze în ţări dezvoltate şi ţări mai puţin dezvoltate... Nu! Europa, printre ţelurile sale, în tratatele sale chiar are acest principiu al coeziunii.

Asta înseamnă că că ai ţările din frunte, poate cele cu economie mai performantă, dar este în beneficiul lor dacă ele cheltuie bani şi investesc în regiunile mai puţin dezvoltate ale Europei, ceea ce duce la creşterea pieţelor interne ale acelor ţări. Iar cifrele o demonstrează.

De exemplu, fiecare euro pe care Germania l-a investit în fondurile europene de coeziune a adus înapoi 2 euro în economia germană. Pentru că ei au tehnologia, au birourile de inginerie şi de proiectare. Este şi cazul Olandei, unde la fiecare euro investit în fondurile UE s-a întors în economia locală un euro şi ceva, dar şi cazul Austriei.

Iată modul în care ar trebui să privim Europa. Nu e vorba de a compensa pe cineva, e o chestiune de dezvoltare comună, de a câştiga împreună. Angela Merkel nu e nebună. Germania are o rată foarte mica a şomajului, aşadar e vorba de o Europă care trebuie să devină puternică pentru a-i putea ţine pe toţi în "barcă", atât din punct de vedere politic, cât şi economic.

Vorbim despre fondurile de coeziune. România, la fel ca şi alte ţări din zonă, a avut mereu probleme cu accesarea acestor fonduri. Au existat întotdeauna bugete mari la dispoziţie, însă ţările nu au reuşit să scrie destule proiecte şi să le implementeze pentru a beneficia de toţi acei bani. Ce poate face Uniunea Europeană, dar şi ce poate face România în această privinţă?

Lambert van Nistelrooij: E adevărat. Chiar şi în acest moment, există mult mai mulţi bani puşi la dispoziţie decât pot fi cheltuiţi. Tocmai de aceea suntem aici, la Cluj, 13 membri ai Parlamentului European. Suntem foarte deschişi să vorbim cu primarul Clujului, cu preşedintele Consiliului Judeţean, cu alţi primari, dar şi cu miniştri ai guvernului dvs şi cu oficiali europeni în cele trei zile de dialog direct.

Nu e vorba să judecăm imediat, să spunem cine are dreptate şi cine nu. La fel de adevărat este că, dacă ţările mai bogate, precum Olanda, investesc bani în bugetul european, e vorba totuşi de banii contribuabililor.

Dacă observi că aceşti bani nu pot fi cheltuiţi, acest lucru nu creează o impresie foarte bună. În momente de criză, când vrei să păstrezi tinerii talentaţi să rămână la Cluj sau în România, trebuie să existe investiţii puternice în educaţie, dar şi în start-up-uri care să asigure creştere economică.

Acest ecosistem, aşa cum îl aveţi şi aici, la Cluj, ar trebui să poată să atragă bani şi să îi cheltuiască. La mine, în Olanda, fondurile disponibile din exerciţiul financiar ce se încheie în 2020 sunt prinse deja, în proporţie de 90%, în proiecte. Vă putem ajuta şi pe voi, dacă doriţi. Aceasta e atitudinea mea.

Aţi menţionat Clujul. Sunteţi aici să îi ascultaţi pe cei implicaţi în atragerea de fonduri europene. Aveţi o concluzie preliminară?

Lambert van Nistelrooij: Vă pot spune ce am văzut în această dimineaţă (luni - n. red.). L-am văzut pe primarul Emil Boc, care s-a ridicat şi a spus: "Dacă vă uitaţi în jurul dvs, la întâlnirea care are loc în clădirea vechiului Cazinou, aceasta a fost renovată cu bani europeni, suntem bucuroşi că avem parte de un astfel de patrimoniu cultural".

La fel s-a întâmplat cu parcul sau cu sistemul public de transport, în care s-au investit fonduri europene. E foarte important nu doar să cheltuim bani europeni, ci şi să explicăm cetăţenilor, alegătorilor, presei, că acest lucru dă rezultate. Să nu ne plângem mereu că este dificil, ci să arătăm că putem obţine rezultate şi să fim un bun exemplu.

Clujul este un "far călăuzitor" în România din acest punct de vedere. Aţi arătat că este posibil. La fel au făcut şi alte oraşe. Aşadar, marea problemă este că statul nu oferă suficient spaţiu autorităţilor locale să se dezvolte în cadrul acestor programe europene.

De fiecare dată, cu fiecare program, o luaţi de la capăt, iar guvernul se implică prea adânc în aceste detalii. Nu acesta este sistemul. În prezent, cu personal bine educat şi responsabil, având exemplul a ceea ce s-a întâmplat în alte regiuni, pot fi atraşi şi cheltuiţi banii europeni. Oferiţi mai multă responsabilitate oamenilor, iar statul să nu îşi mai "bage degetele"!

Sunt prea multe instituţii, prea mulţi oameni care stau între banii europeni şi cetăţeni?

Lambert van Nistelrooij: Da, aceasta este impresia mea. În 2004 am făcut un studiu aprofundat asupra situaţiei autorităţilor locale şi am aflat că, din cele 42 de judeţe din România, dacă vrei să te adresezi statului centralizat sunt 42 de preşedinţi de consilii judeţene, un autobuz întreg, care trebuie să se deplaseze în capitală.

Acest lucru nu funcţionează. E nevoie de aceeaşi organizare teritorială ca şi cea din care vin banii, pentru ca voi să puteţi decide asupra destinaţiei fondurilor europene pentru agricultură, pentru zona socială, pentru dezvoltare.

Aţi putea asigura apoi 10-15% din finanţare, astfel încât să puteţi să gestionaţi situaţia. De fapt, nu s-a întâmplat nimic, cele 42 de judeţe sunt tot acolo, sunt prea slabe, iar agenţiile statului, fără control democratic, sunt cele care decid.

Uitaţi-vă la exemplul Germaniei, al Belgiei. Noi, Olanda, suntem un stat federal, ci unitar, dar descentralizat. Dacă în regiunea mea, Brabann, respectăm toate criteriile impuse de stat şi voinţa cetăţenilor din regiune, noi decidem asupra banilor, statul nu se mai implică. De ce păstraţi acest stil vechi, comunist, de a face lucrurile? Dacă vor exista schimbări structurale ale acestui sistem, lucrurile vor merge şi mai rău.

Preşedintele Juncker a afirmat, săptămâna trecută, că este nevoie ca moneda euro să devină un instrument unificator al economiilor europene şi nu o monedă a unui grup select de ţări care divizează Europa. Este suficient de puternică economia românească pentru a face faţă pasului spre zona euro?

Lambert van Nistelrooij: Juncker şi-a exprimat viziunea sa pe termen lung asupra Europei. Nu este nicio o noutate că euro trebuie să devină moneda comună a statelor membre ale Uniunii. Dar nu poţi să intri automat în zona euro. Discursul lui Juncker a fost important pentru România pentru că a transmis mesajul că va exista un buget uniform, unic european.

Poate că unele sume vor fi rezervate pentru garanţii sau schimbări în zona euro, dar nu va exista un buget separat. Nici un parlament separat. Acesta este un mesaj foarte important: că puteţi avea propriul ritm, propria viteză, propriile alegeri, totul depinzând doar de România.

Este acelaşi lucru şi în cazul Poloniei sau al Danemarcei. Nu vom face o Europă cu două clase! Şi vă pot spune că este uşor să fii în zona euro, vă spun, e mai bine pentru piaţă, pentru afaceri. Dar depinde de voi.

Care este viziunea dvs asupra viitorului Uniunii Europene, ţinând cont şi de cele cinci scenarii menţionate în "Carta Albă" propusă de Comisia Europeană în această primăvară?

Lambert van Nistelrooij: Cred în continuare că UE este o uniune politică bazată pe cooperare. Am votat "da" în Parlamentul European pentru ca România să adere la UE pentru că vorba de valori, de economie socială de piaţă, despre a susţine oamenii şi afacerile, aşa cum am mai spus-o. Încă mai cred în asta.

În al doilea rând, cred că integrarea economică în Europa este un mare success. De fapt, ce am spus e că creşterea economică din Germania, din Olanda este direct legată de pieţele pe care le-am creat în Polonia, în România. Dar lucrurile nu sunt încă echilibrate, aşa că ceea ce facem acum cu o treime din banii europeni e să oferim acestor ţări şanse să să se redreseze şi să crească. Absolut, aceasta este viziunea mea despre viitor.

Formaţiunea din care fac parte în Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), spune că vor exista politici de coeziune pentru toate regiunile europene şi după 2020 şi că nu va exista nici o separare, nici o „a treia categorie". Politic, toată lumea e la fel, însă, bineînţeles, toată lumea trebuie să îşi respecte angajamentele. De aceea şi suntem aici, la Cluj.

(Va urma)