A fost odată Bechtel la Cluj (I)

ZIUA de CLUJ vă prezintă epopeea neromanţată a autostrăzii care o vreme împrumutase numele companiei americane. Astăzi, naşterea şi primele blocaje ale proiectului.

Pornit în ultimele şase luni de viaţă ale guvernului Năstase, proiectul Autostrăzii Transilvania a intrat rapid pe mâna noii puteri, pentru care „nu se justifica economic" şi pentru care prioritar era coridurol IV pan-european. Nu trecuse un an de la demararea lucrărilor şi statul avea deja datorii de 100 de milioane de euro. Apoi a urmat seria de blocaje: renegocierea lui Dobre, deşeurile chimice de la Turda, finanţările cu ţârâita şi chiar erorile de execuţie ale americanilor. În timpul ăsta termenele de finalizare fie şi doar a unor tronsoane se amânau unul după altul.

19 decembrie 2003 - În prezenţa premierului Adrian Năstase şi a ambasadorului SUA Michael Guest este semnat contractul dintre CNADNR şi Bechtel pentru proiectarea şi construcţia Autostrăzii Transilvania. Pentru 2,2 miliarde euro, compania americană se angaja să construiască până în 2013 o autostradă cu patru benzi în lungime de 415 km pe traseul Braşov - Făgăraş - Sighişoara - Târgu-Mureş - Cluj-Napoca - Oradea - vama Borş.

16 iunie 2004 - Este inaugurat şantierul autostrăzii, în dreptul satului Vălişoara. Este prezent Adrian Năstase, ministrul Transporturilor Miron Mitrea, alături de miniştrii clujeni Ioan Rus, Vasile Dâncu şi Vasile Puşcaş. Sunt atace simultan două tronsoane: Câmpia-Turzii - Gilău şi Suplacu de Barcău - Borş.

Februarie 2005 - Noul preşedinte, Traian Băsescu, spune că Autostrada Transilvania „nu se justifică economic".

Martie 2005 - Premierul Călin Popescu-Tăriceanu trece autostrada Transilvania în plan secund, calificând drept prioritate coridorul IV.

Aprilie 2005 - Statul contabilizează deja 100 de milioane de euro datorii. către Bechtel.

10 mai 2005 - Tăriceanu ameninţă Bechtel cu rezilierea contractului pentru procedură de atribuire care nu respectă normele europene, în cazul în care nu mai lasă din preţ.

Iunie 2005 - Ministrul Transporturilor Gheorghe Dobre demarează renegocierea contractului cu Bechtel. Statul român nu mai face plăţi, lucrările sunt oprite. La final, Dobre se laudă cu o economie de 126 de milioane de euro, dar, în realitate, preţul pe kilometru sare în aer. Doar penalizările pentru blocarea lucrărilor sunt de şase milioane de euro.

Iunie 2006 - După exact un an, lucrările la autostradă sunt reluate cu un alt ministru la Transporturi, Radu Berceanu.

14 iulie 2006 - Tăriceanu vine pe şantierul autostrăzii şi le promite clujenilor că în doi ani vor putea merge pe autostradă până la Viena.

Martie 2007 - Bechtel pregăteşte lansarea cu mare pompă a primului pod de pe traseul autostrăzii, dar Inspectoratul de Stat în Construcţii găseşte nereguli în execuţie şi le amână evenimentul.

17 august 2007 - CNADNR anunţă că preţul autostrăzii s-a dublat.

18 octombrie 2007 - Surse din guvern vorbesc, din nou, de posibilitatea rezilierii contractului cu Bechtel pentru cele şase tronsoane pe care firma americană n-a intrat încă. Noul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, neagă că ar avea o asemenea intenţie.

24 octombrie 2007 - Directorul CNADNR Mihai Grecu promite că primii 40 de km din tronsonul Câmpia-Turzii - Cluj vor fi deschişi circulaţiei în octombrie 2008.

22 noiembrie 2008 - Începe turnarea asfaltului pe primii trei kilometri.

11 ianuarie 2008 - Directorul adjunct al CNADNR, Dorin Debucean, anunţă finalizarea tronsoanelor Câmpia-Turzii - Gilău şi Suplacu de Barcău - Borş în 2009 şi deschiderea altor două tronsoane în 2008.

17 ianuarie 2008 - După o întâlnire cu omologii din Ungaria, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Tanczos Barna, promite că în 2012 se va putea circula pe autostradă de la Cluj la Budapesta.

6 februarie 2008 - Piedică neaşteptată în calea autostrăzii - un depozit de hexaclorciclohexan descoperit pe aliniamentul arterei în apropiere de Turda.
28 februarie 2008 - S-au terminat banii pentru autostradă. „Am cheltuit bugetul pe 2008 şi nu mai avem bani să plătim nimic pentru Autostrada Transilvania. Compania nu mai are bani să finanţeze lucrările", anunţă directorul CNADNR, Mihai Grecu, care a recunoscut că nu s-au mai făcut plăţi către Bechtel din decembrie 2007. Costul dublat deja al autostrăzii (5,4 miloiarde de euro, faţă de 2,3 miliarde în contractul iniţial) este estimat că va ajunge la 7 miliarde de euro.

25 martie 2008 - Ministrul Dezvoltării Borbely Laszlo promite finalizarea a 45 de kilometri pe tronsonul Câmpia-Turzii - Gilău în cursul anului 2008, deşi banii s-au terminat după achitarea avansului de doar 30% din suma necesară.

2 aprilie 2008 - Purtătorul de cuvânt al Bechtel, Bogdan Sgârcitu afirmă că, datorită lipsei de finanţare, la autostradă se lucrează „sporadic şi haotic".

11 aprilie 2008 - Premierul Tăriceanu înjumătăţeşte optimismul lui Borbely şi spune că în 2008 vor fi daţi în folosinţă doar 25 de km de autostradă. Odată cu vizita sa pe autostradă, Bechtel termină de asfaltat primii 5 km.

22 aprilie 2008 - Borbely promite că Bechtel va primi un supliment de 200 de milioane de euro.

8 mai 2008 - Din nou Borbely e prea optimist, Bechtel primeşte doar aproximativ 100 de milioane de euro.

12 mai 2008 - CNADNR promite încă 200 de milioane de euro şi spune că în 2008 vor fi daţi în folosinţă 35 de km din autostradă

9 iulie 2008 - Bechtel îşi reduce activitatea şi distribuie primele preavize de concediere.

22 iulie 2008 - Bechtel mai primeşte 100 de milioane de euro.

22 octombrie 2008 - Tăriceanu pune întârzierile la autostradă pe incapacitatea Bechtel de a-şi face treaba şi nu pe subfinanţare. Greşeli de execuţie au dus la surpări de teren pe o lungime de 36 de km.
7 noiembrie 2008 - Aflat în campanie electorală, Emil Boc promite 245 de km din autostrada Transilvania finalizaţi până în 2012 şi terminarea întregii autostrăzi în 2013.

13 noiembrie 2008 - directorul de proiect din partea CNADNR amână deschiderea circulaţiei pe primii kilometri de autostradă cu un an, până în toamna lui 2009. Reprezentanţii Bechtel spun că termenul e nerealist şi că abia în 2010 s-ar putea circula pe autostradă.

10 decembrie 2008 - după ce a trimis 200 de angajaţi în şomaj tehnic, Bechtel anunţă 2.300 de concedieri.

14 ianuarie 2009 - CNADNR anunţă restanţe de 70 de milioane de euro către Bechtel pentru lucrările executate în 2008.

20 ianuarie 2009 - Venit pe şantier, noul ministru al Transporturilor Radu Berceanu promite finalizarea tronsonului Cluj-Borş până în 2012. El propune limitarea contractului cu Bechtel la sectorul Târgu-Mureş - Borş, urmând ca segmentul Târgu-Mureş - Braşov să fie concesionat. Cu tot cu penalităţi, statul e dator Bechtel 140 de milioane de euro. Berceanu mai promite 42 de km terminaţi până în noiembrie 2009.

24 ianuarie 2009 - Premierul Emil Boc plusează şi promite finalizarea întregii autostrăzi până în 2012.

31 martie 2009 - Se reiau lucrările la autostradă. Cei 2.000 de oameni trimişi în şomaj tehnic sunt rechemaţi la lucru eşalonat.

14 aprilie 2009 - Şi pentru Berceanu prioritar e tot coridorul IV.

15 aprilie 2009 - CNADNR anunţă în sfârşit organizarea unei licitaţii pentru decontaminarea depozitelor toxice din calea autostrăzii.

15 mai 2009 - Totalul penalizărilor plătite Bechtel pentru întârzierile la plata lucrărilor din 2008 ajunge la patru milioane de euro.

(Continuarea, în numărul de mâine)