Dragoş Damian, Terapia Cluj: România Educată a comuniştilor şi România Educată a capitaliştilor. Sau cum trec 50 de ani

1973. Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri 655 / iulie 1973 ia naştere „Liceul Industrial de Chimie” din Cluj 

(…). Liceul a fost subordonat Ministerului Învătământului şi tutelat de Ministerul Industriei Chimice, numele „TERAPIA” fiind dat de întreprinderea patronatoare Terapia, care a fost unul dintre pilonii liceului.

2010. Din rațiuni care făceau sens atunci, am renunțat la a mai finanța și patrona Liceul TERAPIA. Părea o decizie bună la acel moment, dispăruseră școlile și liceele profesionale, angajații nu mai erau livrați de mulți ani de la liceele de profil, chimia începuse să se destructureze etc.

Iei însă o decizie foarte, foarte proastă atunci când renunți la o școală pe care o finanțai și patronai. O școală în care s-au format zeci de generații de operatori chimiști dintre care unii au devenit ingineri chimiști și care apoi, și unii și altii, au lucrat la toate fabricile de chimie din România.

Ștefan Vuza mi-a amintit ce însemna chimia înainte de 1989, am mai scris despre asta. România avea 72 de combinate (mai bune decât multe altele din lume), un sistem performant de învățământ (12 școli profesionale, 23 licee, 17 facultăți și 10 institute de cercetare), un sector care aducea venituri de circa 35 miliarde Euro, aproape 20% din producția industrială de atunci – datele sunt din Cartea Albă a Reindustrializării - Industria Chimică, Petrochimică și de Petrol, coordonată de Gheorghe Ivănuș. Am scris și unde suntem azi, în 2023: dacă a mai rămas un sfert din capacitatile de producție și din cele din învățământ, iar domeniul aduce la buget venituri de doar 3 miliarde Euro și aproape jumătate din deficitul balanței comerciale a României.

Chimia era în anii 1980-1990, așa cum este IT-ul astăzi, „copilul teribil” al economiei mondiale, era perioada în care țările se băteau pentru a prelucra materiile prime și a le transforma în produse finite scumpe, cu valoare adăugata. Romania avea o oarecare supremație pentru că, râdeți cât vreți, chimia avea protecție politică de la cel mai înalt nivel, așa cum are IT-ul astăzi.

După anii 2000 au triumfat deciziile foarte, foarte proaste. România și-a închis mai toată chimia, școlile, facultățile, fabricile. Uniunea Europeană și-a trimis chimia în China și India de care acum este dependentă.

Așa s-a destructurat chimia, așa s-au destructurat și alte industrii, nu numai în România ci în toată Uniunea Europeană.

Atâta vreme cât milionarii români nu vor finanța și patrona un sistem de sănatate privat și un sistem de învățământ privat care să facă concurență celui public o să avem în continuare deficit de meritocrație, competență, performanță.

Oamenii de afaceri ar trebui să nu mai îngăduie să se ia decizii foarte, foarte proaste în sănătate și educație.

La final. Spre deosebire de alte școli și licee, Liceul Terapia, care a implinit 50 de ani în 2023, a avut o traiectorie fantastică. S-a transformat în 2010 in Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, apoi s-a transformat în 2011 în Școala Europeană, apoi s-a transformat în 2021 într-una dintre cele mai moderne sedii de învățământ din România (www.colegiulaslancluj.ro). Și a reînceput să colaboreze cu cele două fabrici mari de chimie din Cluj-Napoca, cele care au rezistat tentației de a deveni malluri. Profesorii pasionați de acolo încearcă să transfere copiilor pasiunea pentru chimie, o industrie despre care se estimează să ajungă în 2030 la o cifră de afaceri de 7 trilioane de dolari. Pentru comparație, serviciile de IT vor atinge circa 1,8 trilioane în 2028 iar industria AI va trece de 2,5 trilioane în 2032.

Opinie publicată în ZF.