Dragoş Damian: "La 105 ani de la înfiinţare, Clujana intră spre faliment. A venit vremea să intrăm în competiţie"

Dragoş Damian: "La 105 ani de la înfiinţare, Clujana intră spre faliment. A venit vremea să intrăm în competiţie"

Hai să clarificăm un pic că cele două companii de băuturi răcoritoare austriece, Red Bull și Rauch, prima un succes de marketing și a doua un succes de familie, fabrică puțin din portofoliul lor în Austria, marea lor majoritate sunt produse pentru spațiul european în Elveția și Germania.

Așadar decizia românilor de a boicota produsele celor două companii, în eventualitatea (imposibilă) că ar avea succes, ar desființa locuri de muncă în Elveția și Germania. Sau, privind din alt unghi de vedere, dacă oamenii cu stare din Europa ar boicota Moncler s-ar deființa sute de locuri de muncă în România și Moldova.

Nu este teoria conspirației (rămâneți totul vigilenți..) ci internaționalizare și globalizare, procese naturale și obligatorii în economia de astăzi, în care țările puternice sunt țările cu PIB-ul mare.

Globalizarea este un joc pe care România nu l-a început niciodată, pentru că a închis 7000 de fabrici - ni s-a spus că sunt ineficiente, energofage, plasate inoportun în centrul orașelor, așa că au fost desființate. Aceste situri de producție (citiți “terenul de sub ele”) de regulă au încăput la privatizare în mâinile unor întreprinzători geniali (pare sarcastic, dar vorbesc serios) care le-au dărâmat sau le-au vândut unora care le-au dărâmat și le-au înlocuit cu mall-uri, clădiri de birouri și ansambluri rezidențiale.

Câteva domenii industriale au scăpat – petrolul, automotive, medicamentele – pentru că au fost vândute unor investitori strategici, au fost dezvoltate și apoi au fost introduse în circuitul internațional. Dacă nu ajungeau la investitori strategici nu scăpau nici acestea, nici o grijă. Da, nici măcar petrolul nu scapa, apăreau mall-uri și clădiri de birouri în locul rafinariilor.
 
La acestea s-au adăugat unitățile de producție dezvoltate cu eforturi supraomenești de către antreprenorii români, care acum, la 20-30 de ani de la înființare, au puține alternative de creștere, probabil vor fi vândute către multinaționale în următorii 10 ani, pentru că nu vor face față competiției (nu s-au internationalizat sau globalizat) sau nu are cine să le conducă mai departe (copiii au alte interese).

Nu ne ajută să culpabilizăm Austria pentru ce se întâmplă acum,  sunt tardive inițiativele de a boicota produsele fabricate în Austria, ineficiente și chiar periculoase pentru România cele de a evita băncile austriece și imposibile cele de a lua înapoi Petrom – dar dacă asta ne ajută să dăm drumul frustrării, fie.

De fapt aceste înțiative sunt tot ceea ce își doresc politicienii - ați văzut că le încurajează - pentru că inventează orice vinovat de serviciu spre a devia atenția de la propria lipsa de performanță prin care au transformat România în izvor de resurse, colonie și linia frontului. Credeți-mă, politicienii care se bat la televizor cu pumnul patriotic în piept despre dăinurea seminției române nu sunt îmbrăcăți în costume de la Secuiana, nu au în picioare pantofi de la Anna Cori și nu folosesc creme de dureri de spate de la Antibiotice.

România va fi o țară puternică și respectată dacă va avea o economie puternică, acestea sunt regulile lumii internaționalizate și globalizate. Dacă acceptăm asta și acționăm în direcția asta, înseamnă că am intrat în competiție. Nu există un simbolism mai convingător: indiferent de politicienii care ne-au condus, dacă am fi cumpărat pantofi de la Clujana, acum era o companie la fel de înfloritoare precum Rauch. Și probabil am fi ajuns deja din urmă Austria în 2022 la PIB, așadar înainte de 2030, cum ne arată proiecțiile lui Sorin Pâslaru.

Cea mai mare satisfacție este să bați la PIB alte țări, mai ales pe cele din Uniunea Europeană care te consideră țară second-hand. Asta este competiția în care trebuie să intrăm cu toții.

Comenteaza