REPORTAJ Fotografia de modă à la Cluj: talent, creativitate, idei originale

REPORTAJ Fotografia de modă à la Cluj: talent, creativitate, idei originale
Tot mai multi clujeni se remarca in domeniul fotografiei de moda. Poate nu ati auzit de ei, pentru ca nimeni nu e profet in tara lui, cum spune proverbul. In schimb, ei sunt cunoscuti de cititorii celebrei reviste Vogue, iar lucrarile lor primesc like-uri pe Facebook din toate colturile planetei.

Fotografia digitală a revoluţionat fotografia de modă, gen care a început să se dezvolte inca de la sfârşitul anilor 1800. Este practic la fel de vechi precum cea mai cunoscută revistă de modă, Vogue, care a contribuit la începuturile fotografiei fashion. În ultimii ani, fotografia de moda a devenit din ce în ce mai atractiva pentru tot mai mulţi români, care au reuşit să demonstreze că nu trebuie să ne uităm, neapărat, la cei de-afară pentru a găsi talent, creativitate şi idei originale.

Şi în Cluj-Napoca, tot mai mulţi tineri se arată interesaţi de această nişă, interes ce reuşeşte să nască şi să dezvolte fotografi ce depăşesc graniţele. Totul a venit odată cu un public ce s-a arătat tot mai mult atras de modă şi de tehnologia de ultimă oră.

 

"Există mult talent şi potenţial, multe idei bune"

 

Profesorul universitar al Universităţii de Artă şi Design - Cluj-Napoca dr. Dorel Găină spune că la noi este un domeniu puţin mai nou, este fascinant şi atrage publicul prin magia care se naşte în jurul acestui gen de fotografie. Este un mod de a comunica frumuseţea, de a transmite o idee, asta, bineînţeles, atâta vreme cât este făcut într-o manieră artistică şi are un concept în spate. "Mă uit pe Facebook şi îmi place ceea ce văd la fotografii clujeni. Există mult talent şi potenţial, multe idei bune, şi observ că se investeşte multă pasiune şi fascinaţie în ceea ce fac ei", spune profesorul Dorel Găină.

Fascinaţia stă în faptul că fotografia de modă nu mai are de mult strict rolul de a vinde haine, ci a devenit o formă de expresie a artei. Modelele apar în poziţii exagerate, atent studiate, purtând expresii faciale sumbre şi profunde. Acestea nu se concentreaza pe haine, dând impresia că nu sunt conştiente de faptul că poartă haine scumpe semnate de către designeri renumiţi. De multe ori, hainele sunt eclipsate de locaţiile şi accesoriile alese pentru şedinţa foto. Există o linie tot mai subţire între marketing şi artă, şi chiar dacă fotografia de modă este mai comercială, poate să aibă un spirit artistic şi un mesaj în spate.

Dintre tinerii care s-au remarcat în Cluj-Napoca, nu au toţi cursuri de specialitate în spate, doar aparate de fotografiat performante, un simţ estetic bine dezvoltat şi idei originale. Un rol important în evoluţia lor, îl are internetul care le permite să îşi expună portofoliile gratuit, unui public numeros, să intre în contact cu modele, make-up artişti, designeri, oameni care le pot oferi noi oportunităţi. Tot internetul le dă şansa de a realiza sau de a se implica în diferite reviste online de fashion.

 

Lista se deschide cu Vlad Gherman si Emil Costruţ

 

Un bun exemplu este fotograful clujean Vlad Gherman, care, împreună cu stilistul Laura Firefly, a lansat revista online Decay, în care îşi expune o parte din editoriale.

Pentru Emil Costruţ, un alt fotograf stabilit în Cluj-Napoca, internetul în 2014 nu mai este un lux, ci o utilitate şi spune că îl incadrează în aceeaşi categorie cu apa caldura şi curentul. Deşi încă nu are foarte mulţi ani de experienţă în spate, a reuşit să se facă remarcat şi să-şi creeze un portofoliu considerabil.

"Stilul meu este mai rece şi întunecat, îmi place să exploatez ceea ce nu e considerat neapărat frumos. Îmi plac poziţiile grave, nenaturale, contorsionate şi iubesc zâmbetele, dar în niciun caz în fotografia de modă", spune Emil despre fotografiile lui. La început, a cochetat doar cu ideea de a face poze. "Am primit un aparat foto DSLR cadou şi am început să mă joc cu el. Mai departe am fost atras de arhitectură, iar cu timpul am început să răsfoiesc revistele de modă din casă şi am fost surprins când am găsit un editorial care îmbina moda cu arhitectura. Atunci nu vedeam cum cele două pot avea ceva în comun, cum un spaţiu poate să influenţeze atmosfera unei poze. Acela a fost momentul în care m-am hotărât că vreau şi eu să încerc să fac asta. Încet am fost tot mai atras de această industrie a luxului şi, cu timpul, mi-am dezvoltat propria estetică", povesteşte acesta.

A început să aibă colaborări cu tineri designeri precum Astrid Ţîrlea sau Diana Flore, cărora le este recunoscător pentru tot ce l-au învăţat. A fost, apoi, remarcat şi a acceptat diferite proiecte fotografice. Platforma PhotoVogue este ceea ce l-a propulsat cel mai mult. Staff-ul selecteaza din miile de poze, încărcate zilnic, aproximativ cincizeci, iar mulţumită lor, a primit o ofertă de bursă şi noi clienţi cu care poate lucra. A colaborat mai mult timp cu galeria de arte Visual Kontakt, care a găzduit şi o expoziţie în Ulm (Germania), iar în prezent pregăteşte un nou material pentru anul acesta, împreună cu ei. După ce i-a apărut un editorial pe site-ul VICE.ro, a fost ales al cincilea artist al anului. Ca şi print, a reuşit să apară în revista Samizdat, Estetica (împreună cu echipa talentată de la Boulevard Studio Cluj Napoca), Autor - revistă de bijuterie contemporană şi The Grand Magazine. De asemenea, a colaborat cu foarte multe bloguri de modă: AlinaCeusan.wordpress.com, FashionSpot.ro, SandraB.ro, FlashMe.ro, Indiechase.ro şi multe altele. Emil vede fotografia de modă ca fiind pionierul industriei vizuale. "Este singurul subgen care îmi permite să fac absolut ce vreau, din punct de vedere creativ, fără a mi se impune limitări. Învăţ şi mă adaptez încontinuu, întâlnesc şi lucrez cu oameni cu viziune. Acestea sunt doar câteva motive pentru care m-am simţit atras de ea", spune Emil despre fotografia de modă.

 

Fotografia nu este un instantaneu, ci o intreaga poveste

 

În spatele coperţilor atractive de pe revistele de modă se află munca unei întregi echipe ce se ocupă de cele mai mici detalii pentru a transpune cât mai bine conceptul, iar munca nu este gata după ultima declanşare a bliţului. "Găsirea modelelor, locaţiei sau setului, construirea setului, găsirea unui stilist, make-up artist şi hair stylist, sincronizarea programelor tuturor, acestea sunt cele mai greu de făcut. De aici încolo, dacă există muncă de echipă şi chimia între noi, cei implicaţi, este bună, totul merge ca pe roate la pozatul efectiv. Apoi mai urmează editarea, care durează destul de mult. Editorial înseamnă undeva între 6-10 cadre, ficare necesită cam 4 ore de prelucrare, deci durează cam 24-40 de ore procesarea pozelor" explică Emil. Editarea fotografiilor este o etapă extrem de importantă, menită să ridice calitatea lor, să creeze iluzii ce ne atrag în povestea care se vrea a fi spusă. Prea mult retuş, însă, poate să strice o fotografie bună, şi chiar reprezintă o problemă discutată tot mai des în media. Profesorul Dorel Găină este de părere că prin retuşul excesiv se pierde valoarea fotografiei şi totul devine o minciună. "Se pune de fiecare dată probelma retuşului şi sunt de părere că este în regulă să existe acest retuş atâta vreme cât nu se ajunge la modificarea trăsăturilor, a siluetei, cât timp nu se taie, pur şi simplu, din model pentru a arăta într-un anumit fel", a declarat acesta pentru Ziua de Cluj.

Locaţia şedinţelor foto este de asemenea foarte importantă, deoarece completeaza povestea, iar fotografii clujeni se arată extrem de creativi la acest capitol şi reusesc să vină mereu cu ceva deosebit. Alternează urbanul cu zonele rurale de langă oraş, şi cutreieră fiecare clădire, hotel, hală, fabrică, din dorinţa de a aduce întotdeauna ceva nou.

 

Extremele. Te pot diferentia, te pot face dezgustator

 

Pentru a se diferenţia de restul, multe editoriale fashion o dau în extreme, promovând agresivitatea, iar în unele cazuri, rezultatul poate să fie chiar unul dezgustător. Stârnirea controverselor nu este o modalitate bună de a atrage atenţia, iar cei care sunt la început de drum se pot diferenţia de restul, descoperind modul de lucru care este cel mai avantajos pentru ei. "Sunt împotriva agresivităţii în încercarea de a te diferenţia de ceilalţi fotografi şi fiecare trebuie să descopere ce i se potriveşte. De exemplu, mulţi fotografi fac o treabă bună folosind exclusiv lumina naturală. Alţii ar putea să descopere că au rezultate mai bune muncind în studio, doar cu surse de lumină artificială, de aceea nu trebuie să copieze stilul altora, ci să găsească ce li se potriveşte mai bine. Orice stil de lucru, orice efect face parte din succesivitatea de secvenţe care te duc mai departe", a declarat dr.Dorel Găină.

Personalitatea este un alt aspect important, în special la fotografii aflaţi la început. "Cei care doresc să lucreze în industria asta trebuie, în primul rând, să ştie în ce se bagă. Este o muncă mai grea decât un simplu click pe aparat, trebuie research continuu, tehnicile de editare trebuie finisate neîntrerupt. Este o industrie foarte competitivă şi trebuie să aibă încredere în sine", îi sfătuieşte Emil.

Competiţia din ce în ce mai strânsă, care apare între fotografii clujeni, poate fi considerata un aspect pozitiv, concurenţa fiind cea care îi face să fie mai buni şi să îşi stabilească ţinte tot mai înalte. În viziunea profesorului Găină, dacă munca depusă în realizarea un editorial de modă este ambalată în pasiune şi admiraţie pentru acest gen de fotografie, rezultatul va fi unul de excepţie.

Adnana Mocian

 

Comenteaza