Cine este arheologul clujean care a scos dintr-un mormânt tăblițe cu semne ce ar putea fi cele mai vechi scrieri din lume. Povestea unei enigme

Nicolae Vlassa, arheolog și profesor universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, rămâne una dintre figurile marcante ale cercetării preistoriei din România, fiind asociat cu una dintre cele mai discutate descoperiri arheologice europene ale secolului XX – tăblițele de la Tărtăria.

Specializat în preistorie și arheologie dacică, Vlassa a avut un rol important în cercetările desfășurate în România în a doua jumătate a secolului trecut, contribuind la studiul culturilor neolitice și al civilizațiilor timpurii din spațiul transilvănean.

În perioada 6–16 septembrie 1961, arheologul a condus o săpătură la Tărtăria, în județul Alba, pentru a clarifica stratigrafia așezării preistorice. Cercetarea avea să aducă însă o surpriză majoră.

Într-una dintre secțiuni a fost descoperită o groapă rituală plină cu cenușă. În interior se aflau 26 de idoli de lut, doi idoli cicladici din alabastru, o brățară de spondylus, scheletul incomplet al unei femei de aproximativ 50-55 de ani și, mai ales, trei tăblițe de lut inscripționate.

Aceste tăblițe au devenit rapid celebre. Unii cercetători le-au interpretat ca reprezentând o formă foarte timpurie de scriere, posibil chiar mai veche decât cea sumeriană. Ipoteza a stârnit însă controverse internaționale, iar semnificația simbolurilor rămâne dezbătută și astăzi.

Vlassa a studiat în special cultura Vinča și comunitățile neolitice din Transilvania. Prin cercetările de teren și lucrările publicate, a contribuit la înțelegerea populațiilor care au trăit în acest spațiu cu milenii înaintea apariției civilizațiilor clasice și a scrisului confirmat istoric.

Deși unele interpretări ale sale au fost contestate în mediul academic, descoperirea de la Tărtăria a rămas un reper major în arheologia europeană, fiind frecvent invocată în discuțiile privind originile simbolurilor grafice și ale comunicării scrise.

Nicolae Vlassa a murit în 1984, dar numele său continuă să fie legat de una dintre cele mai fascinante enigme ale preistoriei. Tăblițele de la Tărtăria sunt și astăzi studiate, iar interpretarea lor rămâne deschisă.

În prezent tăblițele sunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca.