Ceaiul ar putea reduce riscul de AVC. Când devine însă periculos pentru sănătate

Consumul frecvent de ceai ar putea fi asociat cu un risc mai mic de accident vascular cerebral (AVC) și de alte afecțiuni ale vaselor de sânge, arată un studiu realizat pe aproape 500.000 de persoane din China.

Cercetătorii au observat că persoanele care beau ceai de cel puțin trei ori pe săptămână au un risc mai redus de boli vasculare. În schimb, consumul băuturii la temperaturi extrem de ridicate a fost asociat cu un risc mai mare, relatează Euronews.

Ceaiul este preparat prin infuzarea frunzelor plantei Camellia sinensis, originară din Asia de Est. Din această plantă provin mai multe tipuri de ceai, printre care cel alb, verde, negru, oolong și pu-erh. Diferențele dintre acestea țin în principal de modul în care sunt prelucrate frunzele și de gradul lor de oxidare.

Băutura este consumată pe scară largă în întreaga lume și face parte din obiceiurile alimentare ale multor populații. Dincolo de gust și tradiție, ceaiul conține substanțe bioactive, precum polifenolii și flavonoidele, cunoscute pentru proprietățile lor antioxidante și antiinflamatoare. Acești compuși ar putea contribui la protejarea vaselor de sânge și la menținerea unei circulații sănătoase.

Ce au descoperit cercetătorii despre consumul de ceai

Studiul a urmărit aproape 500.000 de persoane din China, pe o perioadă medie de nouă ani. Cercetătorii au analizat frecvența cu care participanții consumau ceai și au urmărit apariția unor afecțiuni vasculare.

Rezultatele au indicat că persoanele care beau ceai de cel puțin trei ori pe săptămână aveau un risc general de boli vasculare cu 11,2% mai mic. Cea mai importantă diferență a fost observată în cazul accidentului vascular cerebral ischemic, unde riscul asociat a fost cu 36,6% mai redus. Pentru bolile cerebrovasculare, reducerea a fost de 19,1%.

Participanții consumau, în general, între două și trei căni de ceai pe zi. Cu toate acestea, cea mai favorabilă asociere cu riscul de boli vasculare a fost identificată în rândul celor care beau între șase și opt căni zilnic.

În ceea ce privește sortimentele, ceaiul negru a prezentat cele mai puternice și constante asocieri cu un risc vascular mai scăzut, fiind urmat de ceaiul verde. O posibilă explicație ar fi prezența unor compuși care se formează în timpul procesării frunzelor, precum teaflavinele. Aceste substanțe au proprietăți antiinflamatoare și ar putea contribui la reglarea metabolismului lipidelor.

Când poate deveni ceaiul periculos

Modul de preparare și temperatura la care este consumat pot influența efectele asociate acestei băuturi. Potrivit studiului, rezultatele cele mai favorabile au fost observate în cazul ceaiului de concentrație moderată, băut la o temperatură care nu provoacă arsuri.

La polul opus, consumul de ceai extrem de fierbinte a fost asociat cu un risc de boli vasculare cu 16% mai mare. De asemenea, cercetările anterioare au identificat o legătură între consumul frecvent al băuturilor foarte fierbinți și un risc crescut de cancer esofagian.

Analiza a mai arătat că asocierea dintre consumul regulat de ceai și riscul mai mic de boli vasculare a fost prezentă în majoritatea grupurilor demografice studiate. Relația a fost însă mai puternică în cazul persoanelor cu obezitate.

Cu toate acestea, autorii studiului atrag atenția că rezultatele nu înseamnă că ceaiul poate preveni de unul singur bolile cardiovasculare. Băutura trebuie privită ca parte a unui stil de viață sănătos, alături de celelalte măsuri recomandate pentru reducerea riscului cardiovascular.

„Acesta a fost un studiu observațional, iar alte diferențe în alimentația și stilul de viață al participanților ar putea contribui la explicarea rezultatelor”, a declarat Dell Stanford, dietetician principal în cadrul British Heart Foundation, care nu a participat la cercetare.

Specialistul a subliniat că rezultatele nu demonstrează că obiceiul de a bea zilnic ceai protejează inima.

Bolile cardiovasculare reprezintă în continuare o problemă majoră de sănătate publică în Uniunea Europeană. Acestea sunt responsabile pentru aproximativ unul din trei decese și afectează circa 62 de milioane de persoane.