Un baraj abandonat de patru decenii, blocat în instanță de un ONG clujean

Curtea de Apel Cluj a admis recursul organizației civice Declic și a decis anularea autorizației de construire a Barajului Mihăileni, emisă în 1987, constând totodată caducitatea acesteia.

Instanța a stabilit că lucrările nu pot continua fără o autorizație valabilă și actualizată, după decenii de abandon și modificări majore ale proiectului.

„Proiectul nu poate merge mai departe fără o procedură completă de reautorizare, care să includă studii actualizate, avize de mediu și consultare publică. Mihăileni este exemplul clar al modului în care autoritățile încearcă să forțeze proiecte ilegale, folosind acte expirate pentru a justifica cheltuirea banilor publici și ignorând deliberat legea, mediul și drepturile comunităților afectate”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii a comunității Declic, conform Agerpres.

Aceasta a mai adăugat: „Răspunde cumva Tanczos Barna pentru milioanele de euro alocate pentru Mihăileni, pe când era ministrul Mediului? Sau măcar pentru momentul din 2022 când a sfidat justiția și bunul simț administrativ, inaugurând barajul deși o decizie judecătorească oprea lucrările?”.

Acumularea de la Mihăileni, pe râul Crișul Alb, este un proiect început în perioada comunistă, în 1987. După 1990, lucrările au fost abandonate pentru perioade îndelungate și reluate fără reautorizarea conform legislației moderne. Din 2017, autoritățile au încercat să continue lucrările folosindu-se de autorizația veche, neconformă cu realitățile tehnice, legale și de mediu actuale.

Declic a arătat în instanță că autorizația din 1987 a fost emisă nelegal, și că și-a pierdut valabilitatea odată cu oprirea lucrărilor și modificările majore ale terenului. Judecătorii au constatat că proiectul tehnic este depășit, nu corespunde cerințelor actuale și nu respectă obligațiile moderne privind evaluarea impactului asupra mediului și consultarea publicului.

„Prin această decizie, instanța confirmă un principiu esențial al statului de drept: nimeni, cu atât mai puțin autoritățile statului, nu se poate prevala de acte administrative vechi de aproape 4 decenii pentru a justifica lucrări de amploare în prezent”, a declarat avocata Declic, Roxana Mândruțiu.

Experții avertizează că operaționalizarea acumulării Mihăileni poate avea efecte ireversibile asupra mediului. Sectorele râului Crișul Alb și afluenții săi ar putea fi deteriorate, iar situl Natura 2000 Defileul Crișului Alb afectat. În plus, acumularea artificială va emite metan, un gaz cu impact de 34 de ori mai mare decât CO₂, și va furniza apă pentru proiectul minier Rovina, cu potențiale consecințe devastatoare asupra ecosistemelor locale.