Tragedie cumplită la lucrările de canalizare: un muncitor a murit după ce pământul s-a surpat peste el. Ce au decis magistrații Curții de Apel Cluj

O tragedie cumplită s-a produs în vara anului 2019, pe un șantier de canalizare din județul Bistrița-Năsăud.

Un muncitor necalificat a murit după ce a coborât într-un șanț adânc de aproximativ 2,5 metri, iar pereții acestuia s-au surpat și l-au îngropat în totalitate.

ZIUA de CLUJ a analizat hotărârea din dosar și argumentele instanței cu privire la responsabilitatea pentru accidentul mortal.

Accidentul s-a produs în data de 1 iulie 2019, în jurul orei 17.20, pe un șantier unde se efectuau lucrări pentru realizarea rețelei de canalizare.

Victima, angajată ca muncitor necalificat, a coborât într-un șanț în care se efectuau lucrările. În acel moment, pereții șanțului s-au surpat, iar bărbatul a fost îngropat complet sub pământ.

O martoră a sunat la 112, iar echipajele de intervenție au ajuns la fața locului. Muncitorul a fost scos din șanț de pompieri, însă a fost declarat decedat.

Potrivit documentelor de cercetare, șanțul avea aproximativ 2,5 metri adâncime și nu era prevăzut cu sprijiniri de maluri.

Raportul medico-legal a stabilit că moartea a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice prin compresiune toraco-abdominală. Leziunile constatate erau compatibile cu comprimarea victimei între două planuri dure, în urma surpării terenului. Între leziunile traumatice și deces a fost stabilită o legătură de cauzalitate directă.

Cine trebuia să asigure sprijinirea șanțului?

Unul dintre punctele esențiale analizate de instanță a fost responsabilitatea pentru montarea sprijinirilor de mal.

Anchetatorii au susținut că una dintre problemele care au dus la producerea accidentului a fost lipsa acestor sisteme de protecție, în condițiile în care șanțul avea o adâncime de aproximativ 2,5 metri.

Instanța a analizat însă contractele încheiate între firmele implicate în lucrări și a concluzionat că obligația de montare a sprijinirilor de mal revenea unei alte societăți, nu firmei la care era angajată victima.

Judecătorii au arătat că simplul fapt că muncitorul era angajatul uneia dintre societăți nu însemna automat că acesteia îi revenea și obligația de a monta sprijinirile.

Un alt aspect important reținut în hotărâre a fost acela că muncitorul nu avea, potrivit fișei postului, atribuții care să presupună coborârea în șanț.

Instanța a reținut că victima fusese angajată ca muncitor necalificat, iar atribuțiile sale constau, printre altele, în manipularea și pregătirea materialelor și sprijinirea echipei în activitățile desfășurate pe șantier.

Potrivit probelor analizate, muncitorului i s-ar fi atras atenția anterior că nu avea voie să intre în șanț.

În ceea ce privește momentul accidentului, în dosar au existat mai multe variante. S-a susținut că muncitorul ar fi coborât pentru a ajuta la montarea unei țevi sau pentru a îndepărta o piatră care căzuse pe aceasta.

Instanța a considerat însă că nu a fost dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că acesta a intrat în șanț la indicația angajatorului.

Mărturiile martorilor, analizate în detaliu

Și declarațiile mai multor martori au fost analizate în cadrul procesului.

Unele dintre acestea indicau că muncitorul ar fi mai intrat în șanț și în zilele anterioare accidentului. Alte declarații au infirmat această variantă.

Un martor care se afla la aproximativ doi metri de șanț în momentul producerii accidentului a susținut o anumită versiune privind activitatea victimei. Instanța a apreciat însă că poziția acestuia nu îi oferea neapărat o vizibilitate bună asupra a ceea ce se întâmpla în interiorul șanțului.

Judecătorii au concluzionat că nu există suficiente probe pentru a demonstra că doi dintre inculpați au făcut afirmații mincinoase atunci când au explicat împrejurările în care victima a ajuns în șanț.

În cazul acuzației privind nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, instanța a reținut că obligația de a monta sprijinirile de mal revenea unei alte societăți.

De asemenea, s-a stabilit că victima nu avea atribuții care să presupună intrarea în șanț și nu s-a demonstrat că aceasta ar fi coborât la indicația angajatorului.

Pe baza acestor considerente, instanța a dispus achitarea administratorului și a societății pentru infracțiunea de nerespectare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. În același dosar, au fost analizate și acuzațiile de mărturie mincinoasă, însă instanța a apreciat că nu există suficiente probe pentru a demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că declarațiile celor doi inculpați erau false.

Hotărârea arată, astfel, că tragedia a fost legată de surparea unui șanț nesprijinit, însă instanța a făcut o distincție între existența accidentului și răspunderea penală a persoanelor trimise în judecată.

În esență, judecătorii au considerat că nu a fost demonstrată legătura de cauzalitate dintre acțiunile sau omisiunile inculpaților și moartea muncitorului, iar responsabilitatea contractuală pentru sprijinirea malurilor revenea unei alte societăți.

Hotărârea Curții de Apel Cluj este definitivă

Administratorul firmei a fost condamnat pentru ucidere din culpă, faptă prevăzută de articolul 192 alineatele 1 și 2 din Codul penal, la 2 ani de închisoare.

Curtea de Apel Cluj a dispus însă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni, care începe la 18 septembrie 2026. Așadar, administratorul nu execută în penitenciar pedeapsa de doi ani, însă va fi supravegheat pe durata stabilită de instanță.

Pe perioada supravegherii, acesta trebuie să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bistrița-Năsăud, să primească vizitele consilierului de probațiune, să anunțe schimbarea locuinței și deplasările mai lungi de cinci zile, să comunice schimbarea locului de muncă și să furnizeze informații și documente privind mijloacele sale de existență.

De asemenea, Curtea de Apel Cluj i-a impus să urmeze un program de reintegrare socială și să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

În ceea ce privește infracțiunea de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, Curtea de Apel Cluj nu a pronunțat o condamnare.

Procesul penal față de administrator pentru această faptă a fost încetat ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Aceeași soluție a fost dispusă și în cazul societății pentru această infracțiune.

Familia victimei primește despăgubiri

Curtea de Apel Cluj a dispus și plata unor importante daune morale. Administratorul și societatea au fost obligați, în solidar, să plătească:

• 50.000 de euro unei dintre părțile civile;
• 35.000 de euro unei alte părți civile;
• 35.000 de euro celei de-a treia părți civile.

La aceste sume se adaugă dobânda legală penalizatoare, calculată de la data accidentului, 1 iulie 2019, până la plata efectivă.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Cluj la 18 septembrie 2026 este definitivă.