Lucian Mândruță, deranjat de "Napocense": "Sunt curios câți latini mai sunt în Cluj"

Fostul prezentator TV, angajat acum la Digi FM, s-a arătat deranjat de dimensiunea păcuței de la intrarea în Cluj-Napoca, "Municipium Aelium Napocense", care subliniază originile romane ale municipiului.

"Sunt curios câți latini - romani deci, nu români - mai sunt în Cluj. Pare cea mai importantă minoritate din oraș, odată ce au dreptul la denumire bilingvă chiar la intrare, cum vii pe Feleac. Se vede de la distanță «Napocensis», că e mai mare decât toate celelalte! Mi-e și teamă să intru în magazin și să cer pâine în română, dacă îmi răspunde doamna în latină cu «Non loquimur!»?", a scris Lucian Mândruță pe pagina sa de Facebook.

"Municipium Aelium Napocense, ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138)" scrie deasupra plăcuţei care conţine numele oraşului în trei limbi - Cluj-Napoca, Kolozsvar, Clausenburg.

Clujul aniversează 1900 de ani de când a fost ridicat la rang de municipiu

Clujul a fost primul oras declarat oficial municipiu, pe teritoriul de astazi al Romaniei, cel mai probabil inainte de anul 124 d. Hr.

Numele sau oficial, municipium Aelium Hadrianum Napoca sau municipium Aelium Napocense, a evoluat dintr-o aglomerare de colonisti civili romani sositi in primii ani de existenta a provinciei si asezati foarte probabil intr-un vicus, pe locul asezarii dacice Napuca.

Dupa Cluj, este pomenit municipium Aelium Drobetense (Drobeta Turnu Severin), care trebuie pus in relatie directa cu podul peste Dunare si cu castrul auxiliar de pe malul nordic. Aceeasi origine dintr-o aglomerare creata in jurul unui castru o avem si pentru Romula (azi satul Celei, din Oltenia).

Astfel, in timpul imparatului Hadrian (117-138) s-au creat sigur doua orase, Napoca (Cluj-Napoca) si Drobeta (Drobeta Turnu Severin), amandoua primind titlul de municipium. Napoca a primit dreptul municipal, probabil, inainte de anul 124. El s-a dezvoltat pe locul unei vechi asezari dacice, amintita, fara precizarea situatiei sale juridice, inca in anii 107-108 in cunoscutul miliar (marcator a o mie de pasi, similar bornelor kilometrice de azi) de la Aiton.

Acordarea titlului de municipiu pe timpul lui Hadrian dovedeste ca aici se formase un puternic nucleu de cetateni romani, unii colonizati probabil inca de pe timpul lui Traian, altii asezati dupa aceea. Napoca este un oras civil prin excelenta, inflorirea lui se datoreaza, in primul rand, pozitiei sale geografice, orasul fiind situat in mijlocul unui teritoriu agricol fertil si la intersectia mai multor drumuri.

In afara de drumul imperial, care venea de la Potaissa si continua spre nord, la Porolissum, un drum pornea de aici spre castrul de la Gilau si mai departe spre cel de la Bologa, pe Crisul Repede, iar altul cobora pe Somesul Mic in jos pana la castrul de la Gherla si la castrele de pe Somes.

Napoca era orasul unor bogati proprietari de pamant, dar si un centru mestesugaresc de mare insemnatate. Aici isi avea resedinta procuratorul Daciei Porolissensis. Pe timpul lui Marcus Aurelius (161-180) sau, cel mai tarziu, in vremea lui Commodus (180-192), orasul e ridicat la rangul de colonia, dupa cum rezulta din numele colonia Aurelia Napocensis, atestat de inscriptii.

"Clujul este primul municipiu din Romania actuala care a facut parte, in urma cu aproape doua milenii, din Imperiul Roman, adica dintr-o imensa structura statala care a reprezentat prima incercare de integrare europeana, asiatica si nord-africana, de la Oceanul Atlantic pana la Tigru si Eufrat si din ceturile reci ale Britaniei pana in nisipurile fierbinti ale Africii. De aceea, amintirea acelui timp revolut este inca foarte actuala si, tot de aceea, acel vechi nume latinesc trebuie rememorat mereu si cunoscut de toate generatiile succesive", își motiva, în 2017, Primăria Cluj-Napoca decizia de a amplasa la intrarea în oraș inscripția "Municipium Aelium Napocense, ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138)".