Curtea de Apel: de ce a fost condamnat comisarul şef Curt

Comisarul şef Mihai Curt-Iosip de la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj a fost condamnat, în 23 mai, de Curtea de Apel Cluj, la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influenţă. Curt a fost eliberat din arest imediat după pronunţarea sentinţei, unde a stat patru luni, după un proces cu un denunţător controversat.

Ofiţerul de poliţie a stat în arest preventiv timp de patru luni fiind acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că ar fi pretins de la Gabor Gabor suma de 5.000 de euro şi 3.500 de lei pentru a interveni pe lângă autorităţi în vederea recuperării unei maşini aflată în custodia Serviciului furturi auto. Întrucât nu ar fi rezolvat problema, în 9 ianuarie 2013, Curt-Iosip i-a restituit denunţătorului 1.000 de euro, iar în 15 ianuarie încă 2.000 de euro, se arăta în rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată.

Pe tot parcursul procesului, Curt a negat că ar fi vinovat şi a susţinut că a împrumutat 1.000 de euro de la Gabor Gabor (cămătar şi fost informator al poliţistului), fiind vorba de "un derapaj într-un moment mai prost, mai diferit al vieţii, din punct de vedere medical şi psihic". Curt a mai arătat că i-a returnat cămătarului 3.000 de euro pentru a încheia şirul de hărţuiri la care a fost supus de acesta şi soţia acestuia, Luiza Gabor. Totuşi, în baza interceptărilor convorbirilor dintre Curt şi Gabor şi a declaraţiilor date de acesta din urmă, instanţa a reţinut vinovăţia poliţistului. „Curtea constată că în cauză a rezultat fără urmă de dubiu că sumele plătite de către denunţător nu au fost date cu titlu de împrumut, existând între părţi o înţelegere anterioară cu privire la anumite "intervenţii" la organele abilitate în vederea restituirii autoturismului şi înmatriculării acestuia", se arată în motivarea Curţii de Apel Cluj. Judecătorul arată, totodată, că Mihai Curt nu a reuşit să ofere o explicaţie plauzibilă pentru restituirea sumei de 3.000 de euro, în condiţiile în care împrumutul se limita la 1.000 de euro, iar el se afla într-o situaţie financiară delicată.

Faptul că ofiţerul de poliţie i-a prezentat-o lui Gabor pe avocata Alina Puşcă, că denunţătorul a încheiat cu ea un contract de asistenţă juridică, iar custodia maşinii a fost obţinută ca urmare a cererii făcute de aceasta la Parchet, nu demonstrează nevinovăţia lui, constată judecătorul. „Faptul că inculpatul a sugerat angajarea unui avocat care să se ocupe de problema respectivă şi care să efectueze demersurile legale nu a fost de natură să-i schimbe denunţătorului impresia deja creată şi anume aceea că inculpatul este unica persoană în măsură să-i recupereze în timp util autoturismul, fapt ce l-a determinat pe acesta să-i achite în timp sumele de bani solicitate", se precizează în documentul citat.

Instanţa a analizat relaţia dintre părţi, raportată atât la declaraţiile inculpatului, cât şi la cele ale denunţătorului, şi a ajuns la concluzia că „denunţătorul avea încredere în inculpat şi credea că acesta este singurul în măsură să-i rezolve cu rapiditate problema, fiind nemulţumit în primul rând de faptul că nu poate beneficia de autoturismul cumpărat şi neştiind cum să procedeze (denunţătorul fiind analfabet) a apelat cu toată încrederea la inculpat. Aceste aspecte au fost pe deplin cunoscute de către inculpat, care i-a promis denunţătorului că-l va ajuta şi chiar acţionând aparent în acest sens", conchide instanţa. Judecătorul Curţii de Apel Cluj arată că în cauză s-a făcut dovada certă că Mihai Curt a primit suma de 5.000 de euro de la Gabor, iar în acest sens se redă în motivare şi o convorbire ce a avut loc între cei doi, în care denunţătorul aminteşte sumele de bani pe care i le-ar fi dat poliţistului.

În ceea ce priveşte probitatea morală a denunţătorului, pusă la îndoială de inculpat, precum şi declaraţiile contradictorii ale acestuia, instanţa consideră că nu au relevanţa susţinută de Curt. "Este evident că ne aflăm în prezenţa unor persoane analfabete (atât martora Gabor Luiza, cât şi denunţătorul), fiind demonstrat ştiinţific că în prezenţa unor astfel de persoane, există anumite deficienţe în a reţine elemente legate de timpul şi spaţiul producerii unor elemente", explică judecătorul.

Instanţa arată că Gabor era pasibil de comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă, însă menţionează că faţă de el s-a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât a denunţat fapta înainte de a se sesiza organele de urmărire penală. În privinţa acuzaţiilor de cămătărie pe care i le-a adus Curt lui Gabor, judecătorul nu face nici o referire. Ţinând cont de circumstanţele personale ale lui Curt, respectiv faptul că nu a avut antecedente penale, că a avut înainte o conduită bună în societate, instanţa i-a aplicat o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere, cu un termen de încercare de şapte ani. "Cu toate acestea, se va ţine cont la cuantificarea pedepsei de atitudinea nesinceră a inculpatului care prin declaraţiile sale a încercat discreditarea denunţătorului, neasumându-şi nicio vină în comiterea faptei", motivează judecătorul, care l-a condamnat la trei ani şi 10 luni de închisoare. Curt a atacat sentinţa cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Convorbirea care l-ar incrimina pe Curt

Gabor Gabor (G.G.): Când ai scos am dat 2.000, da?
Mihai Curt (M.C.): 1.000 a fost când am scos-o G.
G.G.: No îmi dai voie mă asculţi?
M.C.: Prima dată două....
G.G.: Deci ţi-am dat 1.000 cu L., da?
M.C.: Bun.
G.G..: După aia 2.000, aia îs 3.000, nu?
M.C.: Bun, mai departe.
G.G.: După aia am dat 2.000, îs 5.000.
M.C.: Aia a fost cu L., ne-am înţeles să-i scoatem de la Constantin ăia 27.
G.G.: No, asculţi pe B.? Dă-mi voie, nu mint, să ştii bine. Cât îmi dai înapoi din bani?"