Cetatea Devei, un paradis urban în reconstrucţie

Cetatea Devei ar putea fi un paradis urban: o pădure luxuriantă situată pe un deal abrupt, încununată de o cetate medievală impunătoare, toate acestea înconjurate din trei părţi de oraş. Greu de găsit în Transilvania ceva asemănător.

Dincolo de Carpaţi, cetatea Neamţului şi cea a Sucevei aduc într-un fel cu cea a Devei, dar înălţimile pe care sunt situate nu ţâşnesc din mijlocul aglomerării urbane ci sunt situate la distanţă.

Cetatea Devei se află din 2007 în şantier şi nu poate fi vizitată în amănunt. Turiştii care ajung până sus trebuie să se mulţumească să vadă zidurile de la exterior, accesul pe platoul din vârful dealului fiind interzis. Chiar şi aşa, merită să dai o raită până la cetate, măcar pentru panorama care se deschide de aici spre Valea Mureşului.

Monumentul este atestat documentar în 1269, cu trimitere la o bătălie care a avut loc „sub castro Dewa vocato" în 1265, fiind vorba, aşadar, de una dintre numeroasele fortificaţii ridicate în Transilvania după invazia mongolă de la 1241.

Fortificaţia de la Deva, împreună cu cea de la Lipova, a avut menirea de a controla accesul dinspre Câmpia Panonică spre Transilvania, pe valea largă a Mureşului. În termeni contemporani, am spune că superviza traficul pe Coridorul al IV-lea Paneuropean. De altfel, din cetate se poate vedea foarte frumos autostrada de pe acest coridor, situată pe celălalt mal al Mureşului.

În ziua de azi, ca să ajungi la Cetatea Devei sunt două variante, prima, şi cea mai folosită, este telecabina, existentă din 2004, care poate fi luată de la poalele cetăţii, lângă stadion. Un bilet dus-întors costă 10 lei de persoană, drumul e plăcut, cu o panoramă de zile mari asupra oraşului, dar şi cu senzaţii tari, când se schimbă gradul de înclinare a căii de rulare.

Varianta a doua este o plimbare de 30-40 de minute prin pădure. Acest itinerariu începe din Parcul Cetăţii, recent modernizat, şi are primul stop la Castelul Magna Curia, de la poalele Cetăţii, unde funcţionează Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane. Magna Curia a fost frumos restaurat, după ani lungi în care a arătat ca o ruină, şi este acum clădirea cu care se fotografiază în fundal majoritatea turiştilor care ajung la Deva.

De la muzeu se poate achiziţiona un pliant care prezintă istoria Cetăţii Devei, în română şi maghiară, sau în franceză şi engleză, dar care trebuie privit cu multe rezerve deoarece conţine erori de cronologie şi confuzii de persoane, precum şi informaţii pur şi simplu eronate.

Drumul spre cetate porneşte efectiv de la ieşirea din parc, unde începe o scară masivă, cu 113 trepte, având la bază un panou care avertizează turiştii că intră în perimetrul Rezervaţiei Naturale „Dealul Cetăţii Deva", de tip mixt: geologică (con vulcanic), naturală (peste 1.300 de specii de floră şi faună) şi istorică (cetatea medievală).

La capătul celor 113 trepte, drumul o face la dreapta, ajungând după câţiva metri la un tunel tăiat în stâncă. La capătul tunelului începe cărarea spre cetate. Urmează 15-20 de minute de plimbare printr-un peisaj de poveste.

La un moment dat, poteca se intersectează cu traseul telecabinei, aceasta fiind singura sincopă tehnologică într-o pădure rămasă aproape intactă de sute de ani. Cărăruia se termină în faţa Porţii I a cetăţii, de unde începe alta, mai pieptişă şi străjuită pe stânga de primul zid de incintă al fortificaţiei, păstrat pe alocuri până la o înălţime de trei metri.

De doi-trei ani, accesul este interzis, dar cei care vor să treacă pai departe o pot face nestingheriţi. Aşa că, după alte zece minute de mers pe jos, apare Poarta a II-a, pe care a crescut o frumoasă şi sănătoasă pădurice. Încăperea din dreapta porţii, care trebuie că a avut rolul de cameră de gardă, a fost transformată într-un WC improvizat.

Mai trec câteva zeci de metri şi drumul ajunge la cetatea propriu-zisă. O dugheană oferă spre vânzare kitsch-urile de rigoare şi câteva materiale informative despre cetate. Cetatea propriu-zisă nu poate fi vizitată, dar un traseu pentru turişti a fost amenajat pe un drum de scânduri, care include câteva puncte de belvedere.

Elevii aduşi „cu clasa" în excursie şi pensionarii maghiari sunt arhetipurile turistului care ajunge la cetate. Schelăria de lemn care face cetatea greu de întrezărit îi descurajează pe restul. Excepţie notabilă, o familie de vârsta a treia din Gorj. „Am venit până aici, că era în drum. Facem un concediu în ţară şi am zis să o vizităm căci nu o văzusem niciodată", spune bărbatul, mai preocupat de autostrada de peste Mureş decât de zidurile din jur, care, neexplicate de nicio tăbliţă, nu spun nimic.

Împrumut pentru terminarea lucrărilor

Pentru reabilitarea Cetăţii, Consiliul Local Deva va împrumuta de la CEC Bank două milioane de lei pentru a achita o parte din lucrările de reabilitare a Cetăţii Deva, investiţie derulată printr-un proiect cu fonduri europene în valoare de 24,6 milioane lei, informează Agerpres. La finalul şantierului, se urmăreşte reabilitarea Sălii Cavalerilor, a mormântului lui David Francisc, amenajarea unui teatru în aer liber, a unei cafenele literare şi a unui mic muzeu. Potrivit estimărilor iniţiale, restaurarea urma să fie gata în 2012. Proiectul a fost autorizat cu greu de Academia Română, după mai multe tentative eşuate, dat fiind statutul de rezervaţie naturală al zonei.