CARTIERUL MEU: Grigorescu cel liniştit, vecin cu paranormalul

ZIUA de CLUJ continuă campania cartierelor clujene şi poposeşte în Grigorescu, cel învecinat cu pădurea paranormală Hoia-Baciu, dorind să facă o incursiune în cartier pentru a analiza detaliile legate confortul şi de viaţa de zi cu zi a locuitorilor.

ZIUA de CLUJ continuă campania promovării cartierelor clujene şi vă prezintă cartierul Grigorescu, cu bune şi rele. Vă invităm să ne spuneţi cum este observat cartierul prin ochii locuitorilor. Comentarii, nemulţumiri, imagini relevante - pe toate le aşteptăm pe adresa redactie@ziuadecj.ro, cu subiectul CARTIERUL MEU.

Joi, 4 septembrie, ne dăm întâlnire la ora 09:00, în Grigorescu, în zona complexului Fortuna, cu toţi locuitorii cartierului.

VECHI

Grigorescu, cartierul situat în nord-vestul Clujului, are un trecut încărcat de istorie. Vechea denumire a cartierului a fost Donáth, redusă în prezent la numele unei singure străzi. Denumirea Donáth provenea de la ciobanul care, însoțindu-și oile, i-a descoperit pe turci la „Tăietura Turcului" și, dând de veste clujenilor, a salvat astfel orașul de atacul turcesc pe la spate. Numele Donáth a fost înlocuit în anii 1960 cu cel al lui Eremia Grigorescu, unul dintre generalii români care a condus armatele venite din Vechiul Regat în Transilvania, imediat după Primul Război Mondial.

NOU

Cartierul Grigorescu se compune atât din case cât şi din complexuri de blocuri. Grigorescu este primul cartier clujean în care a început construcţiile de blocuri în anii '60. În prezent, nici zona construcţiilor noi nu lipseşte din cartier, iar capătul străzii Donath a ajuns să fie o aglomerare de clădiri noi, vile şi blocuri. Densitatea este mai mare în zona vestică a cartierului, unde s-au construit în perioada comunistă o serie de blocuri de zece etaje. Zona estică, spre centrul orașului, este dominată în continuare de case.

ACCENT

Someşul, o atracţie pentru clujeni

Cartierul Grigorescu poate fi considerat cel mai liniştit cartier clujean. Principalul loc de promenadă pentru clujeni este malul Someşului Mic, pe care mulţi locuitori ai oraşului îl preferă pentru relaxare. Aici clujenii se pot bucura de o plimbare pe aleile din zonă sau se pot relaxa în parcuri. De asemenea, aici locuitorii oraşului au posibilitatea de a îşi plimba câinii. Grigorescu este despărţit de Plopilor prin asarela care leagă cele două cartiere şi care are o vechime de 82 de ani. Podul a fost construit în anul 1932 și montat la gară, cu scopul de a asigura circulația peste calea ferată. În anul 1973, după constuirea pasajului subteran, podul a fost mutat și reconstruit în cartierul Grigorescu. În prezent, municipalitatea clujeană pregăteşte construirea unei noi pasarele pentru a facilita accesul pietonilor clujeni.

Istoria presei clujene se scrie în cartier

În cartierul Grigorescu se află sediul TVR Cluj şi Studioul Teritorial de Radio Cluj. TVR Cluj a luat ființă ca primul studio teritorial al Televiziunii Române, iar istoria TVR Cluj începe în 1972, când la Studioul Teritorial de Radio Cluj este repartizat un car de transmisii de televiziune, moment în care ia ființă Studioul Teritorial Cluj al Radioteleviziunii Române. La 14 aprilie 1985, din ordinul direct al cuplului prezidențial, Studioul de Radioteleviziune din Cluj este închis fără nici o explicație. În zilele Revoluției din decembrie 1989, foștii angajați ai RTV Cluj au refăcut echipa și au reînființat Studioul din Cluj al radioteleviziunii Române. Echipa care a transmis de aici încă din decembrie 1989 corespondențe pentru TVR, a reușit să emită primele programe proprii din 3 ianuarie 1990. În decembrie 1994 Societățile de Radio și Televiziune se separă, moment din care apar Radio Cluj, studio teritorial al Societății Române de Radiodifuziune, și TVR Cluj, studio teritorial al Societății Române de Televiziune.

Cartierul găzduieşte sediul unui important institut ştiinţific

În anul 1950 la Cluj-Napoca ia naştere Secţia de Fizică a Filialei Academiei Române, care în 1956 devine filială a Institutului de Fizică Atomică (IFA) Bucureşti. În anul 1970 secţia IFA din Cluj devine unitate cu gestiune economică proprie sub denumirea de Institutul de Izotopi Stabili, având ca obiect de activitate efectuarea de cercetări şi dezvoltarea de tehnologii privind producerea de apă grea, izotopi stabili, proiectarea şi producerea de aparatură ştiinţifică pentru aplicaţiile izotopilor stabili. În 1977 Institutul de Izotopi Stabili îşi schimbă denumirea în Institutul de Tehnologie Izotopică şi Molecularǎ ITIM Cluj-Napoca, unitate cu personalitate juridică, în subordinea Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară. În anul 1999 - prin reorganizarea ITIM Cluj-Napoca ia fiinţă Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare INCDTIM Cluj-Napoca (HG 408/1999). Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare pentru tehnologii izotopice şi moleculare (INCDTIM) este singurul institut naţional de cercetare dezvoltare din regiunea de N-V, reacreditat 2008, cu dotare la standarde europene oferind un mediu profesional celor care aspiră la o carieră în domenii de cercetare ca spectrometria de masă, cromatografia şi fizica ionilor, fizica sistemelor nanostructurate, fizica moleculară şi biomoleculară şi tehnologia izotopilor stabili.

Pădurea plină de mister

Pădurea Hoia se situează la vest de municipiul Cluj-Napoca, în apropiere de Muzeul Satului, fiind un loc de agrement pentru clujeni, în special pentru locuitorii din Grigorescu. Pădurea se întinde pe o suprafaţă de 295 de hectare. În ultimii ani s-a amenajat un Bike Park, iar în zonă sunt practicate și alte sporturi, precum paintball, airsoft sau tirul cu arcul. Zona pădurii Hoia este cunoscută pentru folclorul legat de fenomenele paranormale, care au dus la apariția multor legende urbane in zona Clujului.

În 1968, un clujean a fotografiat în Poiana Rotundă un OZN, fotografiile fiind printre puținele de acest gen autentice, după părerea specialiștilor. Din anii '60, profesorul de biologie Alexandru Sift studiază fenomenele luminoase, magnetice și radiologice care au loc aici.

Acesta a adunat o arhivă bogată de fotografii ale fenomenelor, care s-a pierdut misterios la câteva zile după decesul regretatului profesor, în 1993, furate de niște indivizi necunoscuți și duse la maculatură. Cele câteva fotografii ramase au fost publicate în 1995 în cartea "Fenomenele de la Pădure Hoia-Baciu" de Adrian Pătruţ, profesor de chimie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Acesta a continuat cercetările lui Sift și susține că ciudatele fenomene au o bază științifică insuficient studiată.

Parcul Etnografic, locul călătoriilor îm timp

Tot în zona pădurii Hoia din Cluj-Napoca se află şi Parcul Etnografic Romulus Vuia, o secție în aer liber a Muzeului de Etnografie (un muzeu al satului). Parcul Etnografic din Cluj reprezintă fiind primul muzeu în aer liber din România, fiind înfiinţat în 12 aprilie 1929. Parcul cuprinde gospodării însoţite de construcţii caracteristice mai multor regiuni din ţară, instalații tehnice țărănești, case-atelier şi biserici de lemn, iar cele mai vechi exponate datează din 1678.

Grigorescu, loc de agrement în timpul verii

În Grigorescu se află un important punct de agrement din Cluj-Napoca: ştrandul Sun. Locaţia poate fi considerată o mică bază de agrement, care oferă publicului trei bazine: unul mare pentru adulţi, unul intermediar şi unul pentru copii, un teren de volei, un teren de fotbal sintetic şi un restaurant. Vechiul ştrand Sun s-ar putea transforma în curând într-unul modern. În momentul de faţă se lucrează la studiul de fezabilitate pentru modernizarea bazinelor din cartierul Grigorescu. Din anul 2008, baza de agrement se află în administrarea RADP.

ZIUA de CLUJ vă invită să daţi curs iniţiativei noastre de a analiza situaţiile cartierelor clujene. Vrem să ştim care este gradul de confort, traficul, dacă există spaţii de relaxare şi distracţie şi care sunt problemele cu care se confruntă locuitorii din Grigorescu. Aşteptăm părerile dumneavoastră, alături de imagini grăitoare atât la secţiunea de comentarii, cât şi pe adresa redactie@ziuadecj.ro