Școala românească, sub pragul critic PISA. Daniel David: "Analfabetismul funcţional este risc de securitate naţională"

Fostul ministru al Educaţieii Daniel David afitrmă, marţi, că rezultatele la PISA 2025 sunt mai proaste decât la PISA 2022 şi confirmă îngrijorările că analfabetismul funcţional este risc de securitate naţională. Acesta consideră că ”infuzia de resurse într-un sistem nereformat paradigmatic poate duce la anomalii educaţionale”, referindu-se la burse de merit cu nota 5, cu impact negativ nu doar asupra eficienţei financiare, ci şi a procesului educaţional. Fostul ministru este de părere că fără schimbările paradigmatice pe care le-a propus în Programul Ministerial de Reforme QX nu vom reuşi să recuperăm decalajele şi să însănătoşim sistemul de educaţie.

”Rezultatele la PISA 2025 sunt mai proaste decât la PISA 2022 şi confirmă îngrijorările Diagnosticului Ministerial QX din 2025 că analfabetismul funcţional este risc de securitate naţională, întărind astfel şi decizia de a fi inclus analfabetismul funcţional în Strategia Naţională de Apărare a Ţării. Simplu spus, analfabetismul funcţional arată o incapacitate de a utiliza competenţele dobândite la un nivel de bază relevant pentru viaţa cotidiană/societate/mediul socioeconomic”, afirmă, marţi, fostul ministru al Educaţiei, Daniel David, într-un mesaj postat pe blog.

Potrivit acestuia, ”infuzia de resurse într-un sistem nereformat paradigmatic poate duce la anomalii educaţionale”. El se referă la burse de merit cu nota 5, la fragmentări de clase/şcoli, cu impact negativ nu doar asupra eficienţei financiare, ci şi a procesului educaţional.

”Fără schimbările paradigmatice propuse de Programul Ministerial de Reforme QX, pe baza Diagnosticului Ministerial QX, nu vom reuşi să recuperăm decalajele şi să însănătoşim sistemul de educaţie. În preuniversitar, cred că paradigma PISA şi (prin) modelul Şcolilor QX sunt calea de urmat, cale care deschide acum şi posibilitatea unei infuzii de resurse cu sens (ex. creşterea finanţării pe măsura angajamentelor legale şi/sau publice)”, a mai transmis fostul ministru.

Daniel David, pe timpul deţinerii portofoliului de la Ministerul Educaţiei, a făcut un Diagnostic Ministerial QX, pe baza căruia a propus un Program Ministerial de Reforme QX, care au început să fie implementate din anul şcolar 2025 (septembrie) - 2026.

MATEMATICĂ

Potrivit raportului PISA, în 2025, România are 419 puncte (sub media OECD). La PISA 2022, punctajul României a fost de 428 de puncte (Media OECD a fost de 480 de puncte).

”La PISA 2025, 52% dintre elevii români nu ating nivelul de bază (2), ceea ce îi plasează sub sintagma mai generală de analfabetism funcţional (functional illiteracy). Media OECD în zona de analfabetism funcţional este de 35%”, explică Daniel David.

La PISA 2025, România are 4% performanţe ridicate (nivelurile 5/6) vs. Media OECD de 8%.

LECTURĂ

România are 413 puncte (sub media OECD). La PISA 2022, punctajul României a fost 428 de puncte (Media OECD a fost de 482 de puncte).

La PISA 2025, 48% dintre elevi nu ating nivelul de bază (2), ceea ce îi plasează sub sintagma analfabetism funcţional (functional illiteracy). Media OECD în zona de analfabetism funcţional este de 31%.

La PISA 2025, România are 1% performanţe ridicate (nivelurile 5/6) vs. Media OECD de 6%.

ŞTIINŢE

La PISA 2025, România are 425 de puncte (sub media OECD). La PISA 2022, punctajul României a fost 428 de puncte (Media OECD a fost de 491 de puncte).

La PISA 2025, 46% dintre elevi nu ating nivelul de bază, ceea ce îi plasează sub sintagma analfabetism funcţional (functional illiteracy). Media OECD în zona de analfabetism funcţional este de 26%.

La PISA 2025, România are 2% performanţe ridicate (nivelurile 5/6) vs. Media OECD de 7%.

”La PISA 2025, în România, elevii avantajaţi socioeconomic au o performanţă cu 122 de puncte peste cei dezavantajaţi socioeconomic; la nivelul OECD diferenţa între aceste grupuri este de 85 de puncte. Între PISA 2015 şi PISA 2025, acest rol al decalajului socioeconomic în performanţa educaţională în ştiinţe a crescut în România (mai ales prin scăderea performanţei celor din mediul socioeconomic dezavantajat) şi s-a redus la nivelul OECD”, arată Daniel David.

Varianţa în rezultatele la ştiinţe în România este explicată în jur de 22% de mediul socioeconomic, în timp ce în OECD mediul socioeconomic explică 12% din varianţa rezultatelor.

Daniel David evdenţiază faptul că, faţă de PISA 2022, la PISA 2025 avem o scădere a scorurilor la matematică, lectură şi ştiinţe, în cazul literaturii scăderea fiind şi una semnificativă statistic.

”Este ceva în neregulă cu capacitatea copiilor din ţară de a învăţa şi/sau a profesorilor de a preda eficient? NU! Ca psiholog, spun că elevii români au capacităţile de inteligenţă şi creativitate comparabile cu elevii altor ţări, iar, ca fost ministru al educaţiei şi cercetării, cred că profesorii români au nivelul adecvat de pregătire pentru a putea să predea eficient”, este de părere fostul ministru.

Acesta afirmă că PISA 2025 a beneficiat de o serie de măsuri educaţionale de sistem:

Generalizarea reducerii efectivelor de copii în clase (până la a se accepta clase de a VIII-a cu 1-7 copii): Deşi poate conta în anumite contexte, nu este un factor cheie în performanţa educaţională, calitatea educaţiei fiind mai importantă. În România, acest lucru este adesea ilustrat şi prin faptul că în urbanul mare, unde performanţa PISA este mai bună, clasele pot fi adesea mai mari decât în anumite zone rurale cu performanţe mai slabe la PISA.

Creşterea fondului şi tipurilor de burse: Fără a intra în nuanţe, nu simplific mult spunând că, în general, studiile arată că mai ales ajutoarele/bursele sociale contribuie la aducerea şi menţinerea copiilor la şcoală, ceea ce indirect poate afecta, în principiu, şi performanţa educaţională (dar cu efecte mai mici şi nu în zona de excelenţă), lucru care m-a făcut ca ministru să le păstrez şi în condiţiile crizei fiscal-bugetare din 2025. Bursele bazate pe merit/performanţă au un efect mai neclar (mic/mixt) asupra performanţei educaţionale, şi acesta eventual vizibil (când există) mai ales în zona progresului (şi depinzând şi de modul de oferire a recompensei – de aceea, nu am intrat aici în detalii).

Creşterea salariilor în sistemul de educaţie preuniversitară: Creşterea salariilor profesorilor nu se exprimă imediat în performanţa educaţională a elevilor, mai ales fără alte măsuri şi pe termen scurt-mediu. Dar aceasta contribuie la atractivitatea sistemului pentru oameni valoroşi şi la stabilizarea corpului profesoral, cu potenţial impact pe termen mediu-lung. De aceea, înainte de a fi ministru, în timp ce eram ministru şi după ce nu am mai fost ministru, am susţinut legea salarizării în sistemul educaţional, după angajamentele de la greva din 2023.

Potrivit lui Daniel David, ”o ţară care are un asemenea nivel de analfabetism funcţional devine uşor victimă a manipulărilor prin teorii conspiraţioniste şi antisistem şi va avea o economie neeficientă, deoarece nu este susţinută de competenţele oamenilor ţării”.