Update Tunel de racordare a Clujului la Autostrada Transilvania. Ce s-a propus în Parlament

Tunel de racordare a Clujului la Autostrada Transilvania. Ce s-a propus în Parlament

Construirea unui tunel care să lege Centura de Est a municipiului Cluj-Napoca la Autostrada Transilvania (A3) a fost propusă în Comisia de transporturi în urma refuzului Primăriei Tureni de a accepta o conexiune de suprafață conform studiului inițial, susține deputatul Marius Bota.

Deputatul a propus ministrului transporturilor, Răzvan Cuc, și directorului Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Narcis Neaga, prezenți în Comisia de transporturi din cadrul Camerei Deputaților, studierea unei noi soluții constructive pentru racordul Centurii de Est a Clujului la A3.

“Această propunere vine ca urmare a blocării studiului inițial și a neacceptării soluției de către Primăria Tureni”, a motivat deputatul.

Fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor a solicitat anul trecut și rezolvarea intersecției Drumul Național 1 Căpușu cu drumul județean care duce la Autostrada Transilvania, astfel încât să fie eliminate blocajele din trafic după ce s-au inaugurat pe A3 podul de la Gilău și tronsonul de autostradă până la Nădăşelu.

Două propuneri de la Primăria Cluj-Napoca 

Primarul Clujului, Emil Boc, a declarat recent că municipalitatea a propus Ministerului Transporturilor două noi variante de legătură a oraşului cu A3. 

"Ca să mergi la Turda sau la Aiud, trebuie să mergi la Gilău, iar ca să treci prin Floreşti şi prin Gilău îţi ia o pâine de mâncat. Avem un proiect mic care ar schimba situaţia actuală. Cred vom avea sprijinul Guvernului, nu am observat o reticenţă în acest sens. Vorbim despre conectarea Clujului la A3.

Avem două variante: de la Tureni, 4 km până la o intrare pe autostradă, sau de la ieşire de pe Centura Ocolitoare Vâlcele - Apahida, până în Ciurila, şi apoi în autostradă", a declarat primarul edilul, la un post de radio local, precizând că ambele propuneri "nu necesită foarte mulţi bani". 

Clujul are 61 km de autostradă

Reprezentanții CNAIR au recepționat lucrările de la Podul Gilău peste Someșul Mic și au deschis traficul pe încă 9,6 km de autostradă, în septembrie 2018. Este vorba despre autostrada "muzeu" de lângă Cluj, parte a A3. Podul de 320 m face legătura între Gilău și Nadășelu, astfel că odată cu deschiderea traficului pe acest sector de autostradă, conducătorii auto pot circula pe 61 km, între Câmpia Turzii și Nădășelu. În 30 iulie 2018, a mai fost deschisă circulația pe 29 km din Autostrada Sebeș – Turda (între Turda şi Aiud). 

Inspecţie pe Autostrada Transilvania

Ministrul Transporturilor şi directorul CNAIR, au vizitat, la începutul lunii, şantierele loturilor Iernut – Cheţani şi Cheţani - Câmpia Turzii ale A3. Cuc  a apreciat că stadiul fizic al lucrărilor este acceptabil. "Am făcut o scurtă evaluare. Am văzut că s-a lucrat la structuri şi pe parcursul lunilor ianuarie şi februarie, ceea ce este un lucru îmbucurător, fiindcă se recuperează anumite decalaje care existau la aceste loturi.

Progresul fizic este unul acceptabil, aş spune, pe lotul Iernut - Cheţani, pe tronsonul Cheţani - Câmpia Turzii am spus constructorului că aş vrea să văd, de fapt trebuie să văd, de săptămâna viitoare, o mobilizare mult mai mare.

Asta nu înseamnă că celălalt lot este exclus sau că a fost o mobilizare mult mai exemplară. Pot să spun că ghinionul lui e că voi sta pe şantiere în permanenţă, aşa că ne vom întâlni destul des. Săptămânal voi vedea exact cum evoluează lucrările", a declarat Răzvan Cuc, citat de Agerpres.ro. 

Autostrada Câmpia Turzii - Târgu-Mureş este împărţită în patru porțiuni: lotul 1, între Ungheni şi Ogra, de 10,1 km, lotul 2, pe porţiunea cuprinsă între Ogra şi Iernut, de 3,6 km, lotul 3, între Iernut şi Cheţani, de 17,9 km, lotul 4 Câmpia Turzii - Cheţani, de 15,6 km.

Două din cele patru tronsoane ale autostrăzii Ungheni - Câmpia Turzii, situate între Ungheni şi Iernut, de 14 km, au fost date în folosinţă în decembrie 2018. Finanţarea lucrărilor este asigurată în proporţie de 75% prin Programul Operaţional Infrastructura Mare, restul de 25%, de la bugetul de stat, iar finalizarea lucrărilor este prevăzută pentru sfârşitul acestui an.

Comenteaza