Video Foto Se prăbușește un bastion industrial al Clujului. CEROC, răpus de pichamere

Se prăbușește un bastion industrial al Clujului. CEROC, răpus de pichamere
Operațiunea demolarea a început în forță în cartierul Iris
Se prăbușește un bastion industrial al Clujului. CEROC, răpus de picamere
Se prăbușește un bastion industrial al Clujului. CEROC, răpus de picamere
Se prăbușește un bastion industrial al Clujului. CEROC, răpus de picamere
Se prăbușește un bastion industrial al Clujului. CEROC, răpus de picamere
Se prăbușește un bastion industrial al Clujului. CEROC, răpus de picamere
Se prăbușește un bastion industrial al Clujului. CEROC, răpus de picamere
Se prăbușește un bastion industrial al Clujului. CEROC, răpus de picamere
Se prăbușește un bastion industrial al Clujului. CEROC, răpus de picamere
Se prăbușește un bastion industrial al Clujului. CEROC, răpus de picamere
Se prăbușește un bastion industrial al Clujului. CEROC, răpus de picamere

Unul dintre marile simboluri industriale ale Clujului își trăiește ultimele zile de existență, sub asaltul pichamerelor și al buldozerelor. Clădirea din vecinătatea liniei de tramvai va fi rasă de pe fața pământului.

Este ultima clădire care mai era în picioare din fosta platformă Iris-CEROC. Doar turnul de apă și rămășițele din vechiul gard mai amintesc de locul unde lucrau odată 3.000 de angajați. În aceste zile beneficiarul lucrării, MFM Construct Cluj, a început lucrările de demolare.

Conform autorizației de desființare nr. 134, din 25 Noiembrie 2019, emisă de Primăria Cluj-Napoca, proiectant este Qube Add Studio, iar constructor, Real Quality Service, ambele din localitate, perioada de execuție fiind prevăzută fiind de 12 luni, între ianuarie 2020 și ianuarie 2021. 

În acest perimetru se ridică, de peste 10 ani, un ansamblu compus în majoritate din blocuri de până la 10 etaje, spații de birouri și comerciale. Ultimul venit este supermarketul Mega Image, deschis la parterul unuia dintre blocurile recent date în folosință. În paralel aici se desfășoară lucrări de amenajare a dalelor la aleile de acces care s-a dovedit că nu fac traficului auto intens.

De altfel, mai multe funcțiuni și dotări nu au fost respectate: blocurile nu sunt numerotate vizibil, iar circulația auto printre acestea se face haotic, în multe zone nu există trotuare - mamele cu copiii mici fiind obligate să facă slalom printre mașini, dalele de pe alei sunt dislocate, iar în asfalt au apărut gropi imense, care se umplu de apă și noroi după orice ploaie sau zăpadă. 

În anii 2000, combinatul de produse din porțelan și decorațiuni ceramice avea o capacitate de producție de 350 tone/an. Din cauza managementului prost, la CEROC s-au acumulat datorii către stat și creditori, iar combinatul intra în lichidare judiciară, fiind concediați ultimii 150 de oameni. Acționar majoritar după privatizarea prin metoda MEBO (cumpărare de către salariați) devenea fondul de investiții Carpathian Investments ce inițial figura drept creditor al societății.

La fel s-a petrecut cu surata de pe platformă, Iris, cu afaceri anuale de 8,4 milioane de euro în 2005. Constantin Moraru, întors în România din SUA, unde a dezvoltat afaceri în domeniu, a preluat producătorii de sticlă Geromed Mediaș, Art Glass, Cristiro Bistrița. În 2003 a cumpărat Iris, prin Geromed, cu două milioane de dolari. În 1995, Iris avea 2.500 de angajați.

Angajații celor două combinate din Cluj au fost dați afară, iar platforma a devenit una imobiliară. Acționarii Geromed și-au împărțit apoi terenul de 3 ha, conform Cluj Just. 9.000 mp pe care s-a ridicat un bloc cu probleme de construcție, alături de alte două, au trecut la Mondeo Residence Bistrița, firma unui acţionar Geromed, Viorel Marcel Hosu.

Alte părți din teren au ajuns la MFM și la Fundaţia Creştină Pro Deo Cluj. Autorizația blocului în discuție a fost emisă de Primăria Cluj-Napoca în 2015 pe numele Geromed. Coaliția pentru Urbanism a realizat un studiu care arăta că există o rotire a structurii, iar după ce a intervenit și Inspectoratul de Stat în Construcții, defecțiunile au fost remediate, schimbându-se însă conformația apartamentelor.

Rampă de gunoi "la liber"

La noile construcții ridicate pe platforma Iris-CEROC s-au constatat și alte nereguli. Depozite necontrolate de deșeuri apar peste noapte: materiale de construcții, caroserii ruginite, piese auto, cabluri, saltele. Deoarece perimetrul s-a transformat în WC în aer liber pentru oameni și animalele de companie sau vagaboande, aceasta este un focar permanent de infecție. "Am văzut proiectul inițial al complexului și nu se respectă mai nimic. Pe locul viran figura un teren de fotbal, eu nu cred că îl mai fac vreodată", ne-a mărturisit unul dintre locatari. 

VEZI Vechea fabrică Porțelanul, noua groapă de gunoi a Clujului

În urma controalelor Gărzii Naționale de Mediu și Primăriei Cluj-Napoca, proprietarii terenului, identificați ca fiind Geromed Delta și Fair Apartments, au fost sancționați cu amenzi de 8.500 de lei.

Primăria a dispus efectuarea de lucrări de curăţenie şi întreţinere în curtea imobilului şi pe căile de acces, trotuare, alei, rigole, partea carosabilă; amenajarea rampei de spălare a autovehiculelor și utilajelor, conform planșei organizării de șantier; împrejmuirea corespunzătoare a organizării de șantier; colectarea selectivă a deșeurilor generate.

Sarabanda incendiilor

În zonă au avut loc mai multe incendii: o clădire dezafectată a luat foc, iar un incident similar s-a petrecut în apropierea gardului vechi al fabricii, când un om al străzii dintre zecile care își fac veacul aici a aruncat o țigară între gunoaie. În același perimetru un muncitor care lucra la amenajarea unei parcări subterane a căzut în gol de la 4 m, alegându-se cu leziuni.

În 2018, un incendiu a izbucnit la blocul de 10 etaje K, aflat în construcție în complexul de pe Oașului nr. 86-90. Inspectoratul pentru Situații de Urgență a activat planul roșu: 45 de persoane în pericol de asfixiere au fost evacuate, iar 13 au primit asistență medicală. La puțină vreme, Constantin Moraru este găsit decedat în casa de la țară din Bistrița-Năsăud, asfixiat din cauza unei centrale pornită la multă vreme de nefuncționare.  

Ca asociați ai MFM figurează acum Mihaela Felecan (95%), din Turda, și Alin Constantin Moraru (5%), din Atlanta-Georgia, SUA, conform platformei financiare Termene.ro. Societatea avea în 2018 afaceri de 14,7 milioane de lei și un profit de 7,2 milioane, cu doar șase angajați înregistați.

Comenteaza